7:1 Locuitorii din Chiriat-Iearim au venit, şi au suit chivotul Domnului; l-au dus în casa lui Abinadab, pe deal, şi au sfinţit pe fiul său Eleazar ca să păzească chivotul Domnului.
Abinadab. Cuvântul Abinadab înseamnă ,,tatăl meu este nobil”, ,,tatăl meu este generos. Verbul de la care derivă este nadab, ,,a incita”, ,,a îndemna”, totdeauna în sensul cel bun, şi de aceea ,,a fi binevoitor”, ,,a oferi voluntar servicii”. Genealogia lui nu este cunoscută, dar trebuie să fi fost un levit înrudit de aproape cu Aaron pentru ca să numească pe fiul său Eleazar ca păstrător al chivotului. Fiul cel mare al lui Aaron a fost numit Nadab (Numeri 3,2), şi ar fi de aşteptat ca unul dintre descendenţii direcţi ai lui să fie numit Abinadab.
Pe deal. Ebraicul baggibe'ah. Tradus ,,în Ghibea” în 2 Samuel 6,3 şi ,,la Ghibea” în v. 4 (în engl.). Contextul trebuie să hotărască dacă cuvântul este folosit ca nume de localitate sau dacă cuvântul se referă pur şi simplu la un ,,deal”, aşa cum este în mod uniform tradus în altă parte a
V.T. Mai există de asemenea şi o Ghibea a lui Beniamin (1 Samuel 13,6) sau ,,Ghibea lui Saul” (cap. 11,4). Mai era şi un deal, în mod literal, ,,Ghibea” lui Fineas, în muntele lui Efraim (Iosua 24:33). Gabaoniţii erau, literalmente, ,,locuitori ai dealului”, şi deoarece Chiriat-Iearim a fost una dintre cele patru cetăţi enumerate ca aparţinându-le lor (Iosua 9,17), ,,Ghibea”, unde locuia Abinadab, ar fi cel mai bine descrisă ca un deal la sau aproape de Chiriat-Iearim.
Judecând după acţiunea controlată a vacilor, cineva ar putea conchide că Bet-Şemeş era locul logic pentru a rămâne chivotul, dar că nesfânta curiozitate a oamenilor şi frica celor care au supravieţuit pedepsei arată că oamenii n-au fost calificaţi pentru păstrarea reverenţioasă a simbolului prezenţei lui Dumnezeu. La mai puţin de 10 mile depărtare erau oamenii din Chiriat-Iearim al căror renume a justificat credinţa că ei puteau să transporte şi să păstreze în siguranţă ceea ce vecinii lor nu doreau să aibă. De câte ori L-a împiedicat Israel pe Dumnezeu întru aducerea la îndeplinire a planului Său refuzând să respecte sfatul Lui şi să se adapteze planului Lui! Hristos l-a iubit pe Iuda şi I-ar fi plăcut să-l facă unul dintre conducătorii apostolilor, dar Iuda a refuzat (vezi DA, p. 295). Hristos l-a iubit şi pe tânărul bogat care a întrebat despre calea Împărăţiei, dar, în ciuda invitaţiei de a-L urma pe Hristos, tânărul a plecat întristat.