6:7 Acum, faceţi un car nou de tot, şi luaţi două vaci tinere care dau ţâţă şi care n-au tras la jug; înjugaţi vacile la car, şi mânaţi înapoi acasă viţeii lor care se ţin după ele.
Un car nou. În mod literal, prima parte a versetului 7 se citeşte, ,,Acum luaţi şi faceţi un car nou şi două vite de lapte.” Ambele verbe au de-a face cu ambele obiecte. Aceasta nu înseamnă că filistenii trebuia să facă un car nou; accentul este pus pe faptul că el trebuia să fie nou – încă nefolosit niciodată. Tot aşa şi vitele trebuiau să nu fie dresate şi obişnuite la jug, un argument că nu fuseseră folosite niciodată pentru cele vremelnice. Acesta era un semn de cinstire. În intrarea Sa triumfală în Ierusalim, Hristos şedea pe un mânz ,,pe care n-a încălecat încă nici un om” (Marcu 11,2).
Mânaţi viţeii lor. Despărţind viţeii de mamele lor, ghicitorii au sperat să stabilească spre satisfacerea tuturor celor interesaţi, dacă plaga era adusă de Iehova sau nu. Dacă Dumnezeul israeliţilor dorea ca chivotul Său să vină înapoi, El avea să facă în aşa fel încât vacile să facă un lucru nenatural – să-şi părăsească de bunăvoie viţeii. Dumnezeu era dispus să fie pus la încercare de către suflete care întreabă în mod sincer.