4:1 Chemarea lui Samuel a ajuns la cunoştinţa întregului Israel. Israel a ieşit înaintea Filistenilor, ca să lupte împotriva lor. Au tăbărât lângă Eben-Ezer, şi Filistenii tăbărâseră la Afec.
Chemarea lui Samuel. Cei mai mulţi comentatori sunt de acord că ultima propoziţie din v. 1 aparţine ultimului verset al capitolului 3, pentru că n-a fost sfatul lui Samuel care l-a chemat pe Israel să meargă la război împotriva filistenilor. Având în vedere că Samuel nu mai este amintit din nou până după ce chivotul fusese timp de mai mulţi ani la Chiriat-Iearim, se poate că acele căpetenii ale lui Israel să fi refuzat să-l consulte pe noul profet recunoscut (cap. 7,3). Profetul lui Dumnezeu niciodată n-ar fi dat sfatul să trimită chivotul de la Silo (vezi despre v. 3). Dar acei care lepădaseră instrucţiunile Domnului cu privire la închinarea care trebuie să-I fie adusă aveau să ajungă să privească chivotul cu teamă superstiţioasă şi să-l considere ca pe un talisman ale cărui calităţi magice să le asigure binecuvântări de tot felul.
Totuşi întregul Israel a recunoscut deosebirea dintre Samuel şi fiii lui Eli, şi acei care aveau înclinaţii spirituale veneau la noul profet pentru sfat şi ajutor. Ei cunoşteau profeţia lui împotriva lui Eli şi a casei lui şi erau convinşi că chemarea lui era de la Domnul. Când conducătorii greşesc, mulţi îngăduie ca tonul moral al propriei vieţi să scadă. Dar totdeauna există câţiva care nu se abat de la calea dreptăţii indiferent de purtarea superiorilor lor.
Filistenii. Cartea Judecători spune că Israel a fost în robia filistenilor timp de 40 de ani (Judecători 13:1), timp din care Samson a fost judecător în ţară 20 de ani (Judecători 15:20; 16:31). Slujba de judecător a lui Eli, fie a urmat, fie s-a suprapus cu a lui Samson. Când Eli a devenit aşa de bătrân încât să piardă controlul asupra treburilor statului, se poate că filistenii au socotit că sosise timpul pentru ei să asigure controlul asupra ţinutului muntos. Ştiind că centrul conducerii era la Şilo, ei în mod natural aveau să-şi trimită oştirea în interior spre acel centru.
Tăbărâseră la Afec. Afec ,,fortăreaţă” sau ,,împrejmuire” este de la un verb care înseamnă ,,a forţa”, ,,a constrânge”, ,,a rezista”. Oraşul a fost identificat cu Antipatris, un oraş din Câmpia Şaronului, la aproximativ 11 1/4 mile (18 km) nord-est de Iope. Aceasta ar fi mai puţin de 25 de mile (40 km) de la Şilo, de unde a fost dus chivotul pe câmpul de luptă (cap. 4:10, 11). În afară de Antipatris, nici o aşezare precisă nu este cunoscută care să poată fi identificată cu Afec. Afec din seminţia lui Aşer (Iosua 19,30.31) este prea departe la nord spre a merita să fie luată în considerare. Având în vedere faptul că Afec înseamnă ,,fortăreaţă”, numele poate fi aplicat la diferite aşezări fortificate, fie permanente, fie vremelnice.
Vezi o hartă a drumului parcurs de chivot de la capturarea lui de către filisteni până la întoarcerea lui