30:6 David a fost în mare strâmtorare, căci poporul vorbea să-l ucidă cu pietre, pentru că toţi erau amărâţi în suflet, fiecare din pricina fiilor şi fetelor lui. Dar David s-a îmbărbătat, sprijinindu-se pe Domnul, Dumnezeul lui.
Amăriţi. Ebraicul marah, în mod literal, ,,era amărât”. Vezi derivaţii ale rădăcinii marah în Exod 15,23; Rut 1,20. Amărăciunea oamenilor împotriva conducătorului lor a fost evident din cauză că David a lăsat căminele lor fără protecţie.
Sprijinindu-se pe Domnul. Acum atitudinea lui David este cu totul diferită de cea din timpul lunilor de duplicitatea înaintea lui Achiş. El primise dovada evidentă a ocrotirii lui Dumnezeu atunci când a greşit şi a fugit din Iudeea. Acum el întâmpină noua criză cu inima smerită. El ,,a încurajat”, în mod literal, ,,a întărit” inima sa în Domnul şi a chemat pe Abiatar să-L întrebe pe Domnul prin Urim şi Tumim (v. 7). Aceasta este calea pe care ar fi trebuit să o urmeze când a avut de gând să fugă în Filistia.