3:1 Tânărul Samuel slujea Domnului înaintea lui Eli. Cuvântul Domnului era rar în vremea aceea, şi vedeniile nu erau dese.
Vedeniile nu erau dese. Cuvântul tradus ,,deschis” (engl.) este din verbul paras, care înseamnă ,,a da drumul”, ,,a izbucni”. De aceea expresia se redă literal, ,,nu era nici o vedenie căreia să-i fi dat drumul” sau ,,nu era nici o vedenia care să izbucnească”. Afirmaţia precedentă cum că cuvântul Domnului era ,,rar” sau ,,preţios” este descriptiv al situaţiei contemporane – solii inspirate veneau rar la poporul lui Dumnezeu. Acum, în mod mult mai precis, naratorul explică pentru ce există situaţia aceasta – Dumnezeu nu s-a arătat oamenilor în vedenie aşa de des ca în alte vremuri. Accentul nu este atât de mult pe felul revelaţiei, cât este pe frecvenţa ei.
Aceasta este prima folosire în Scripturi a cuvântului ,,vedenie” chazon, şi singurul loc al folosirii lui în cele două cărţi ale lui Samuel. O comparaţie a lui chazon, cu mar'ah, tradus de asemenea ,,vedenie”, clarifică metoda lui Dumnezeu de descoperire a planurilor Sale pentru salvarea neamului omenesc. Cuvântul chazon este din verbul care înseamnă ,,a înţelege prin vedenie lăuntrică”, în timp ce mar'ah derivă de la un verb care înseamnă ,,a vedea cu privirea”. Amândouă sunt folosite alternativ cu chalom, ,,vis”. Cuvântul mar'ah este folosit de obicei în primele cărţi ale Bibliei pentru a descrie soliile de la Dumnezeu pentru oameni, fie prin vise, fie prin vizite personale ale solilor cereşti. Când Iacob a pornit în călătoria lui spre Egipt (Geneza 46,2), Dumnezeu i-a vorbit ,,în vedenie [mar'ah] noaptea”. Iacob s-a simţit în prezenţa divină, şi descoperirea a fost atât de reală, ca aceea primită de Avraam când a fost vizitat de cei trei îngeri înainte de nimicirea Sodomei (Geneza 18:2-22). Acest fel de descoperire divină mai este numit un vis, chalom, atunci când Dumnezeu l-a avertizat pe Abimelec cu privire la soţia lui Avraam (Geneza 20:3-13). Pe vremea răzvrătirii lui Aaron şi Maria, Dumnezeu a spus: ,,Când va fi printre voi un prooroc, Eu, Domnul, Mă voi descoperi lui într-o vedenie [mar'ah], sau îi voi vorbi într-un vis [chalom].”
Daniel se foloseşte adesea de toate trei cuvintele. Când relatează vedenia despre cele patru fiare, el foloseşte chazon (Dan 7,1.2.7.13.15) spre a descrie visul, chalom (cap. 7,1), în care sunt zugrăvite evenimente viitoare simbolice. El foloseşte acelaşi cuvânt chazon şi în cap. 8,1. Dar, când este tulburat cu privire la însemnătatea vedeniei, Daniel coboară la ţărmul râului, unde îngerului Gabriel, care i se arată, i se spune: ,,tâlcuieşte-i vedenia [mar'ah] aceasta”. Dar Gabriel, după ce-l întăreşte pe profet, zice: ,,Fii cu luare aminte, fiul omului, căci vedenia [chazon] priveşte vremea sfârşitului” (Dan 8,16.17).
Impresia făcută asupra lui Samuel de către vizitatorul lui ceresc a fost atât de reală încât el se referă la ea în 1 Samuel 3,15 ca la o mar'ah. De aceea, declaraţia din v. 1 nu înseamnă că Domnul nu era binevoitor să-l călăuzească pe poporul Său. Totuşi se accentuează ideea că percepţiile intelectuale şi spirituale ale lui Israel ajunseseră acum la un nivel scăzut.