21:10 David s-a sculat şi a fugit chiar în ziua aceea de Saul. A ajuns la Achiş, împăratul Gatului.
Achiş. Achiş este numit Abimelec în titlul Psalmului 34, Achiş fiind un nume filistean, iar Abimelec, semit. Psalmul acesta a fost scris de David când a simulat nebunia înaintea bărbaţilor din Filistia. Ca exilat, David nu putea găsi ajutor în Israel. Era destul de obişnuit ca exilaţii unei naţiuni să primească adăpost la vrăjmaşii acesteia. Gat nu era prea departe, poate la mai puţin de 30 de mile de Nob. Erau puţine şanse ca Saul să se gândească să-l caute acolo. David cunoştea bine ţinutul unde obţinuse zestrea pentru Mical, soţia lui. Dacă avea să se încreadă în Achiş, era sigur că lui Saul nu avea să i se îngăduie să-l ia.
Istoria scoate la iveală multe cazuri în care copiii lui Dumnezeu au fost persecutaţi de propriul lor popor şi foarte mult ajutaţi de cei care erau consideraţi vrăjmaşi. Zedechia, de pildă, a întemniţat pe Ieremia pentru profeţia lui (Ieremia 32,3), dar cuceritorii babilonieni i-au arătat îndurare (Ieremia 40,1-6). Experienţele lui David prezintă contraste şi paradoxuri multiple. De ce a îngăduit Dumnezeu ca el să ajungă un exilat? Ce voia Dumnezeu să-l înveţe prin faptul că într-o zi a devenit ginerele împăratului, ca ziua următoare să cerşească pâine?