19:3 Eu voi ieşi şi voi sta lângă tatăl meu în câmpul în care vei fi; voi vorbi tatălui mei despre tine, voi vedea ce va zice, şi-ţi voi spune.
Şi-ţi voi spune. Vrăjmăşia dovedeşte sinceritatea adevăratei prietenii. Ionatan ştia prea bine că David nu se gândea la uzurparea tronului, dar nu era în stare să-l convingă pe Saul de faptul acesta. Situaţia lui Ionatan nu era uşoară, pentru că urma să se opună dorinţelor unui tiran şi, astfel, să fie socotit necredincios tatălui său. Totuşi, ca un adevărat prieten, Ionatan i-a spus lui David adevărul despre Saul, nu pentru a-l înfricoşa, ci pentru a-l avertiza şi a-l asigura de legământul unui adevărat prieten. Aceasta a fost pentru Ionatan o adevărată punere la probă. El era pus în faţa unei alegeri, să fie credincios fie tatălui său, fie lui David. Era imposibil să mai fie credincios amândurora. El a dat dovadă de o judecată sănătoasă comportându-se în aşa fel încât să păstreze influenţa asupra tatălui său şi, în acelaşi timp, să-l salveze pe David de la moarte sigură.