13:6 Bărbaţii lui Israel s-au văzut la strâmtoare, căci erau strânşi de aproape şi s-au ascuns în peşteri, în stufişuri, în stânci, în turnuri şi în gropile pentru apă.
S-au ascuns. Aducându-şi aminte cu amărăciune de înfrângerea suferită cu ani în urmă aproape de Silo şi mai ales în absenţa lui Samuel, israeliţii au fost cuprinşi de panică. Mobilizarea filistenilor a înspăimântat poporul în aşa măsură încât Saul n-a mai fost în stare să menţină ordinea în tabără, iar moralul a scăzut repede. Victoria obţinută cu câteva luni în urmă la Iabeş a fost uitată cu desăvârşire. Uitate au fost şi mărturisirile şi jertfele, când, mult mai recent, ei se bucuraseră înaintea lui Dumnezeu chiar în acest loc (cap. 11,15). Ce contrast între frica lor şi credinţa manifestată mai târziu de Elisei, când servul său, îngrozit de oastea sirienilor din faţa porţii cetăţii, a avut ochii deschişi să vadă muntele plin de forţe îngereşti. Cât de important a fost în acest timp de criză pentru Saul şi oamenii lui să aştepte sfatul şi binecuvântarea profetului înainte de a porni la luptă!