13:22 Şi aşa s-a întâmplat că în ziua luptei nu era nici sabie, nici suliţă în mâinile întregului popor care era cu Saul şi Ionatan: nu avea decât Saul şi fiul său Ionatan.
Nici sabie, nici suliţă După ani de asuprire filisteană se pare că Saul şi Ionatan au fost singurii care posedau aceste arme de metal. Soldaţii simpli ai oştirii puteau să aibă arcuri şi praştii, nu un echipament sărac în mâinile experţilor (vezi Judecători 20,16), dar ei nu puteau să intre în lupta corp la corp cu armele de fier ale filistenilor. Versetul acesta descoperă două lucruri: (1) lupta a avut loc înainte ca Israel să fi fost bine organizat, probabil la începutul domniei lui Saul, şi (2) lipsa de echipament a făcut evident pentru ambele părţi faptul că Dumnezeu a intervenit în favoarea poporului Său. Saul a putut să se răzvrătească şi, ca rezultat, să facă multe lucruri nebune; dar Dumnezeu a lucrat pentru Israel în aşa fel încât să încurajeze pe indivizi să se alăture împărăţiei Sale şi să-şi pună încrederea în El. Saul a refuzat să meargă unde spunea Dumnezeu, dar Ionatan era gata şi nerăbdător să facă ceea ce tatăl său ar fi putut face.
ELLEN G. WHITE COMENTEAZĂ:
1-23 PP 616 622
2.3 PP 616 PP 627
8-10 PP 618
8-14 PP 625, 627, 634
11-15 PP 621
14 PP 636, 723
22 PP 616