1:27 Pentru copilul acesta mă rugam, şi Domnul a ascultat rugăciunea pe care I-o făceam.
Copilul acesta. Vârsta lui Samuel la care a fost înţărcat este necunoscută. Este ceva obişnuit în Orient pentru un copil să continue să sugă până la vârsta de trei ani şi este foarte posibil ca Isaac, de pildă, să fi fost în vârstă de cinci ani când Avraam a dat ospăţul la care el l-a făcut pe Isaac moştenitorul lui (vezi Geneza 21,8). Deoarece Ana nu mai participase la serbare de la naşterea lui Samuel, probabil că Eli a uitat incidentul.
În conformitate cu acest verset, Ana nu-i spusese lui Eli natura cererii ei, dar acum cu mare bucurie ea face acest lucru. Dând expresie bucuriei ei, ea a făcut o inversare a cuvântului ebraic sha'al, ,,a cere”, folosind diferite forme ale verbului. Tradus în mod literal, textul se redă, ,,Cu privire la acest copil m-am interpus şi Domnul mi-a dat cererea mea pe care am cerut-o de la El, şi eu de asemenea sunt constrânsă să mă interesez de el pentru Domnul. Atâta timp cât el trăieşte, el este cerut pentru Domnul.” Ana a recunoscut că darul ei pentru Dumnezeu a fost mai întâi darul Lui pentru ea. Ea putea să spună împreună cu David, ,,din mâna Ta primim ce-Ţi aducem” (1 Cronici 29,14). O iubire ca aceasta a fost aceea care a făcut-o pe Rut să exclame, ,,Facă-mi Domnul ce va vrea, dar nimic nu mă va despărţi de tine decât moartea” (Rut 1,17) şi pe Pavel să afirme, ,,Pentru mine a trăi este Hristos” (Filipeni 1,21).
NOTĂ ADIŢIONALĂ ASUPRA CAPITOLULUI 1
Aşezarea exactă a lui Ramataim-Ţofim, localitatea de domiciliu a lui Samuel, nu se cunoaşte. S-au sugerat diferite aşezări: (1) Beit Rima din Efraim, cam la 11 mile (18 km) vest de Silo, unde munţii Palestinei centrale dispar spre dealurile răsucite ale Şefelei, sau poate că 5 mile (8 km) mai departe la vest de Rentis; (2) er-Ram din Beniamin, cam la 5 1/2 (8,8 km) mile nord de Ierusalim pe drumul spre Sihem; (3) Ramala din Efraim, 9 mile (14,4 km) nord de Ierusalim, 12 mile (19,2 km) sud de Silo şi 1,75 mile (2,8 km) sud-vest de Betel.
Beit Rima, 11 mile (17,6 km) vest de Silo, şi Rentis, chiar mai departe spre vest erau prea departe de Ghibea lui Saul (din Beniamin) pentru a fi considerate ca localitate natală a lui Samuel (1 Samuel 9,1 la 10,9; comp. cu PP, p. 608, 609). Saul n-ar fi căutat măgăriţele tatălui său 25 sau chiar 30 de mile depărtare de casă în timpul celor două zile cât au fost pierdute, nici n-ar fi fost posibil pentru el şi slujitorul lui să cerceteze toate dealurile, văile şi văgăunile acelui teren muntos până în a treia zi. Alte cetăţi cu numele de Rama din Aşer (Iosua 19,29), Neftali (Iosua 19,36), Simeon (Iosua 19,8) şi Manase (Ramoth-Ghilead, Deuteronom 4,43, comp. cu 2 Regi 8,29; 2 Cronici 22,6) sunt chiar mai departe şi de aceea imposibil de luat în considerare.
Importanţa dovezii pare să favorizeze Ramala, în munţii de la sud de Efraim, aproape de hotarul lui Beniamin. O cetate aşezată în apropierea aceasta cuprinde toate specificările cunoscute pentru locul natal al lui Samuel. Rama din Judecători 4,5 aproape de care era finicul Deborei, nu era departe de Betel; după cum s-a observat, Ramala este cam la 3 mile de Betel. Rama aceasta nu putea fi Rama lui Beniamin, pentru că atunci scriitorul ar fi numit vreo altă cetate din atâtea mai aproape de Rama lui Beniamim decât Betelul din munţii lui Efraim.
Samuel s-a născut la Rama (1 Samuel 1,1.19. 20; PP, p. 572). Aici l-a slujit el pe Israel ca preot, profet şi judecător şi a întemeiat una dintre cele două şcoli iniţiale ale profeţilor (1 Samuel 7,17; 8,4; 15,34; 19,18–20; PP, p. 593, 604). Este vădit că aceasta a fost cetatea nenumită unde Saul l-a întâlnit pe Samuel şi a fost uns ca împărat (1 Samuel 9,5.6.11.14.18; PP, p. 608, 609). Aici a murit Samuel şi a fost înmormântat (1 Sa 25:1; 28:3).
Rama lui Samuel a mai fost cunoscută şi ca Ramataim-Ţofim (1 Samuel 1,1.19), din ,,ţara lui Ţuf” (1 Samuel 9,5; comp. cu PP, p. 608, 609). Ţuf a fost un descendent al lui Levi prin Chahat şi un strămoş al lui Samuel din a cincia generaţie (1 Cronici 6,33-38). La împărţirea Canaanului, leviţilor chehatiţi li s-au atribuit cetăţi în diferite seminţii, incluzând Iuda, Beniamin şi Efraim (vezi Iosua 21,4.5; 1 Cronici 6,54-70). Districtul în care locuiau descendenţii lui Ţuf – ţufiţii – avea să fie cunoscut, propriu-zis, ca ,,ţară a lui Ţuf” (1 Samuel 1,1; 9,5) şi cetăţile lor Rama ca Ramataim-Ţufim, literal, ,,Ramataim a ţofiţilor”.
Elcana, tatăl lui Samuel, era ,,din muntele lui Efraim”, şi probabil, ca şi strămoşul său Ţuf, un efratit (1 Samuel 1,1). Un efratit era un locuitor fie din Betleem (Rut 1,2; 1 Samuel 17,12) fie din Efraim (1 Regi 11,26). Elcana era, după cât se pare, un efratit în ultimul înţeles. Muntele Efraim era doar regiunea muntoasă dinăuntrul hotarelor lotului seminţiei lui Efraim şi nu cuprindea, propriu-zis, nici o parte a munţilor lui Beniamin (vezi Judecători 18,12.13; 19,13-16; 1 Samuel 9,4). Despre nici un loc nu se vorbeşte în Biblie ca fiind în ,,muntele Efraim”. Domnul îl descrie pe Saul lui Samuel ca pe ,,un om din ţara lui Beniamin” (1 Samuel 9,16). Ba mai mult, când Saul a plecat din Rama, locul natal al lui Samuel, din muntele Efraim, el a trecut hotarul lui Beniamin spre a ajunge la domiciliul lui propriu la Ghibea, în Beniamin (1 Samuel 10,2-9; PP, p. 608, 609).
Unii au identificat cetatea nenumită din 1 Samuel 9,1 la 10,9 ca fiind Betleemul. Identificarea aceasta este întemeiată pe afirmaţia din Geneza 35:16-19 că Rahela a fost înmormântată numai la ,,o depărtare bunicică de ,,Efrata, sau Betleem”, şi pe referirea din 1 Samuel 10,2 la mormântul Rahelei ca fiind ,,în hotarul lui Beniamin la Ţelţah”. Dar, ca şi cu Rama, adevăratul loc al mormântului Rahelei nu este cunoscut. El era pe drumul dintre Betel şi Betleem (Geneza 35:16-19),
o distanţă de ceva mai mult de 15 mile (24 km). Dar textul ebraic din Geneza 35:16, ,,o cale scurtă până la Efrata” (engl.) se redă în mod literal ,,oarecare distanţă de Efrata”, ceea ce înseamnă distanţă considerabilă (vezi despre Geneza 35:16).
Locul tradiţional al mormântului Rahelei, o milă sau mai mult la nord de Betleem, ar fi cam la 4 mile (6,4 km) de hotarul lui Beniamin. Dar în conformitate cu textul ebraic din 1 Samuel 10,2, mormântul Rahelei era mult mai aproape de hotar decât acesta, posibil chiar înăuntrul hotarelor lui Beniamin. Dacă totuşi s-ar înţelege mai degrabă că este vorba despre hotarul de nord al lui Beniamin decât de cel de sud, se armonizează cu ambele texte ebraice din Geneza 35:16 şi localitatea Ţelţa la nord de Ierusalim. [Probabil că Ţelţa trebuie identificată cu Ţela din Iosua 18,28 şi 2 Samuel 21,14, posibil a fi modernul Chirbet Şala, la câteva mile nord de Ierusalim.]
Menţiunea lui Ieremia despre ţipătul Rahelei care ,,îşi plânge copiii” (Ieremia 31:15; comp. cu Geneza 35:16-19) ca fiind auzit ,,în Rama”, înseamnă că mormântul Rahelei n-a fost departe de Rama, şi aceasta este în acord cu instrucţiunile lui Samuel pentru Saul din 1 Samuel 10:2. Dar locul tradiţional aproape de Betleem ar fi la mai mult decât 9 mile (14,4 km) de Rama din Beniamin şi aproape 13 mile (20,8 km) de Ramala din Efraim. Referirea lui Ieremia la ,,Rahela”, care ,,îşi plânge copiii” se întemeiază pe întâmplarea istorică a adunării iudeilor captivi de la Rama pregătindu-se pentru călătoria spre Babilon (vezi Ieremia 31,1-17; 40,1). Aplicaţia profetică a declaraţiei lui Ieremia este făcută în Matei 2,18 (vezi despre Deuteronom 18,15). Dacă această Rama nu a fost aproape de mormântul Rahelei, referirea lui Ieremia la ,,Rahela”, care ,,îşi plânge copiii” ar fi mai degrabă fără sens. Referirea lui în continuare la Samaria şi muntele Efraim (Ieremia 31,5.6) pare să reclame o Rama aproape de hotarul lui Beniamin şi Efraim, şi aceasta coroborează informaţiile date în 1 Samuel 10,2.
ELLEN G. WHITE COMENTEAZĂ
1–28 PP, p. 569–571 3 SR, p. 184
8, 10, 14–17, 20 PP, p. 570
22 PP, p. 592
27, 28 PP, p. 571
28 5T, p. 304