1:23 Elcana, bărbatul ei, i-a zis: Fă ce vei crede, aşteaptă până-l vei înţărca. Numai împlinească-Şi Domnul cuvântul Lui! Şi femeia a rămas acasă, şi a dat ţâţă fiului ei, până l-a înţărcat.
Bărbatul ei i-a zis. Elcana a fost de acord cu juruinţa soţiei lui (Numeri 30,6.7), şi în conformitate cu 1 Samuel 1,21 şi-a însuşit-o (vezi Numeri 30,6).
Împlinească-ţi Domnul. Adică, ,,să se împlinească planul Domnului pentru Samuel”. Dumnezeu îşi recunoscuse deja partea Lui în împlinirea rugăciunii şi juruinţei lui Ana. Elcana a crezut (1) că într-adevăr Dumnezeu a vorbit prin Eli (v. 17); (2) că naşterea lui Samuel a confirmat originea divină a făgăduinţei lui Eli (v. 20); şi (3) că făgăduinţa avea să fie pe deplin împlinită în viaţa şi slujba lui Samuel.
Depinde mult de conlucrarea soţului şi a soţiei în căminul creştin. Elcana a fost adânc mişcat de consacrarea soţiei lui şi s-a unit din inimă cu dorinţa ei. El este un exemplu minunat al îndemnului lui Pavel, ,,Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele cum a iubit şi Hristos biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea” (Efeseni 5,25). El şi-a asumat răspunderea pentru juruinţa ei şi s-a asociat foarte intim cu ea; cu toate acestea a recunoscut libertatea ei de alegere şi a dorit ca alegerea ei de consacrare faţă de Dumnezeu să aibă succes. Atitudinea lui ilustrează dorinţa din inima lui Hristos de a lucra cu fiecare om, în aşa fel încât să-l facă în stare să-şi exprime propria individualitate şi prin aceasta să descopere universului frumuseţea prismatică (strălucitoare) a caracterului divin.