5:3 Nu ca şi cum aţi stăpâni peste cei ce v-au căzut la împărţeală, ci făcându-vă pilde turmei.
Ca şi cum aţi stăpâni. Sau ,,stăpânind”. Slujirea în cadrul bisericii nu îndreptăţeşte măsurile dictatoriale. Numirea într-o poziţie de conducere ar trebui considerată un prilej de a sluji, nu o invitaţie de a exercita autoritate. Petru îi îndeamnă pe prezbiteri să nu se lase prinşi de ispita aceasta, ci toată purtarea lor să fie un exemplu demn de urmat (vezi comentariul de la Tit 1,7).
Cei ce v-au căzut la împărţeală. [,,Moştenirea lui Dumnezeu”, KJV]. Gr. kleroi, ,,sorţi”, deci ,,ceva obţinut prin tragere la sorţi”, folosit aici în sensul de ,,sarcină încredinţată” (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 1,17). Cuvintele ,,lui Dumnezeu” [KJV] nu apar în original (nici în Traducerea Cornilescu). Petru pune accentul pe cuvântul ,,împărţeală”, ca fiind ceea ce a devenit răspunderea prezbiterilor. În limba greacă este folosit pluralul, desemnând probabil comunităţi creştine separate, izolate una de alta. Fără îndoială că fiecare grupare era în grija unui prezbiter, care trebuia să-i slujească pe credincioşi, nu ca un tiran, ci ca un păstor tandru al unor oi neajutorate.
Pilde. Gr. tupoi, ,,cópii”, ,,tipare”, ,,tipuri”. În ce priveşte forma de singular, tupos, vezi comentariul de la Romani 5,14. Compară cu următoarele versete în care foloseşte Pavel cuvântului tupos: 1 Tesaloniceni 1,7; 2 Tesaloniceni 3,9; 1 Timotei 4,12; Tit 2,7. Prezbiterii trebuia să reprezinte bine credinţa, să fie creştini model, pe care alţi credincioşi să îi poată imita fără teama de a greşi.