3:20 care fuseseră răzvrătite odinioară, când îndelunga răbdare a lui Dumnezeu era în aşteptare, în zilele lui Noe, când se făcea corabia, în care au fost scăpate prin apă un mic număr de suflete, şi anume opt.
Răzvrătite. [,,Neascultătoare”, KJV]. Gr. apeitheo, ,,a nu crede”, ,,a nu asculta”, implicând necredinţă deliberată şi neascultare intenţionată. Păcătoşii de pe vremea lui Noe aveau destulă lumină pentru a lua o hotărâre inteligentă şi nu mai avea nevoie de o a doua ocazie. De fapt ei erau atât de răzvrătiţi încât Dumnezeu nu mai putea să-i tolereze (vezi Genesa 6,5–13). Cu toate acestea, ,,îndelunga răbdare a lui Dumnezeu” a aşteptat ca ei să se pocăiască. Dacă i-a aşteptat pe ei, cu siguranţă că ne va aştepta cu răbdare şi pe noi.
Odinioară. [,,Cândva”, KJV]. Sau ,,mai înainte”. Când. Adică atunci când ,,duhurile” – antediluvienii – erau neascultătoare şi când ,,îndelunga răbdare a lui Dumnezeu era în aşteptare” pentru ele, pe ,,când se făcea corabia”. Era în aşteptare. [,,Aştepta”, KJV]. Gr. apekdechomai, ,,a aştepta cu răbdare”. Dumnezeu
tânjeşte ca păcătoşii să se pocăiască. El ,,doreşte ca nici unul să nu piară” (2 Petru 3,9).
În zilele lui Noe. Vezi Genesa 6,5–13.
Când. [,,Pe când”, KJV]. Vezi mai sus, la ,,când”.
Se făcea. [,,Se pregătea”, KJV]. Sau ,,era construită şi echipată”.
Opt. Vezi Genesa 7,7.
Suflete. Gr. psuchai, ,,persoane [vii]” (vezi comentariul de la Matei 10,28).
Au fost scăpaţi. Literal, ,,au fost trecuţi cu bine prin”, o expresie folosită şi pentru a descrie vindecarea (vezi Matei 14,36) sau o călătorie sfârşită cu bine (Faptele Apostolilor 23,24). Aceşti opt au luat seama la solia trimisă de Domnul Hristos şi proclamată de Noe, care era pentru acea generaţie un ,,propovăduitor al neprihănirii” lui Dumnezeu (2 Petru 2,5).
Prin apă. Aceleaşi ape ale Potopului, care i-au îngropat pe păcătoşii răzvrătiţi din timpul lui Noe, i-au transportat pe cei din chivotul siguranţei şi astfel i-au păstrat în viaţă. Salvarea acestor opt persoane ,,prin apă” este apogeul acestei paranteze destul de lungi cu privire la antediluvieni şi în acelaşi timp motivul lui Petru pentru a face această digresiune. Învăţătura pe care o trage el din experienţa lor este exprimată în v. 21 – după cum cele opt persoane ,,au fost scăpate prin apă”, tot aşa botezul ne ,,mântuieşte” pe noi. Totuşi, atât cei opt antediluvieni cât şi creştinii sunt mântuiţi în virtutea învierii Domnului Hristos (vezi comentariul de la v. 19 şi 21), căci altminteri nu ar fi nădejde pentru nici una din aceste două grupe (vezi 1 Corinteni 15,13–23).