1:13 De aceea, încingeţi-vă coapsele minţii voastre, fiţi treji, şi puneţi-vă toată nădejdea în harul, care vă va fi adus, la arătarea lui Isus Hristos.
De aceea. Având în vedere binecuvântările şi nădejdea cuprinse în splendoarea Evangheliei descoperite (v. 3–12), Petru trece la îndemnul său.
Încingeţi-vă. Gr. anazonnumi, literal, ,,v-aţi încins mijlocul”, denotând o acţiune deja săvârşită. Anazonnumi era folosit pentru a descrie acţiunea specifică celor din Orient, de a-şi strânge faldurile largi ale hainei exterioare şi de a le îndesa în curea înainte de un efort fizic, cum ar fi mersul sau alergarea (vezi comentariul de la Psalmi 65,6; compară cu Luca 12,35; Efeseni 6,14). Având în vedere darul nepreţuit al mântuirii (1 Petru 1,9.10), Petru îi îndeamnă pe cititori să-şi pregătească în acelaşi fel mintea pentru o activitate sârguincioasă.
Coapsele. Sau ,,mijlocul”, unde este purtată cingătoarea. Cuvântul acesta este folosit aici metaforic, pentru a completa tabloul sugerat de verbul ,,încingeţi-vă”.
Minţii. Gr. dianoia (vezi comentariul de la Luca 1,51). Creştinul ar trebui să nu-i permită gândirii sale să o ia razna, să înceteze cu speculaţiile asupra unor subiecte nefolositoare şi să-şi îndrepte mintea către marile adevăruri ale mântuirii, descoperite de Duhul lui Hristos (1 Petru 1,11).
Fiţi treji. Gr. nepho, folosit în greaca clasică cu sensul abţinerii de la băuturile alcoolice, dar folosit adeseori în Noul Testament într-un sens metaforic, pentru a indica cumpătare şi echilibru intelectual şi spiritual (vezi comentariul de la 1 Tesaloniceni 5,6; 2 Timotei 4,5; 1 Petru 4,7; 5, 8).
Toată (nădejdea). [,,(Nădăjduiţi) până la capăt”, KJV]. Gr. teleios, ,,pe deplin”, ,,perfect”, un adverb care poate califica verbul anterior, nepho, deci ,,fiţi pe deplin treji”, sau poate califica substantivul ,,nădejdea”, deci cu sensul de ,,nădăjduiţi deplin”, adică ,,stăruiţi în nădejde” (în traducerea Cornilescu ,,puneţi-vă toată nădejdea”).
Harul. Gr. charis (vezi comentariul de la Ioan 1,14; Romani 3,24). Aici prin cuvântul ,,harul” se face referire la binecuvântările aduse de Evanghelie.
Va fi adus. Literal, ,,este adus”, implicând o primire continuă a harului.
Arătare. Gr. apokalupsis (compară cu v. 5, 7). Petru prezintă aici umblarea creştină ca o realizare continuă a prezenţei Domnului Isus Hristos, o comuniune crescândă, care depăşeşte cea mai intimă prietenie dintre oameni. Zi de zi, viaţa şi lucrarea Mântuitorului vor fi descoperite într-o măsură tot mai mare copilului lui Dumnezeu, până când va avea loc ,,arătarea” finală de la a doua venire. Doar cei care au ajuns deja să-L cunoască în viaţa aceasta Îl vor putea privi atunci cu adorare.