7:15 A turnat cei doi stâlpi de aramă. Cel dintâi avea optsprezece coţi în înălţime, şi un fir de doisprezece coţi măsura grosimea celui de al doilea.
Doi stâlpi. Specificări cu privire la diferitele părţi ale stâlpilor sunt date în numeroase cazuri, dar nu în suficientă amănunţime pentru a face descrierea complet lămurită. Partea principală propriu-zisă trebuie să fi fost de 18 coţi (1Regi. 7:15; 2Regi. 25:17; Ieremia 52:21), cu capiteluri constând din mai multe membre de diferite dimensiuni, unele de 3 coţi (2Regi. 25:17), de 4 coţi (1Regi. 7:19) şi 5 coţi (1Regi. 7:16, 2; 2Cronici 3:15; Ieremia 52:22). În 2Cronici. 3:15 este dată înălţimea de 35 de coţi, referindu-se la înălţimea totală, care cuprinde diferitele membre ale capitelurilor şi poate că şi a soclului. Alţii o iau drept lungimea celor doi stâlpi. Aceasta are un oarecare temei în faptul că, în 2Cronici. 3:15 este folosit ebraicul ‘orek, ,,lungime”, în timp ce aici este folosit qomah qomah, ,,înălţime”. Circumferinţa acestor stâlpi este redată ca fiind de 12 coţi care înseamnă un diametru mai mare de 1,8 m. În Ieremia 52:21 se spune că ei erau goi şi că grosimea aramei era de ,,patru degete”.
Nu este lămurit dacă stâlpii au fost la început cu scop practic sau ca ornament. Unii cred că ei au servit ca sprijin pentru acoperişul pridvorului Templului. Alţii socotesc că ei erau de sine stătători, sub, sau în faţa pridvorului. Este puţin probabil că scopul a fost sprijinirea acoperişului, pentru că stâlpii de aramă n-au fost folosiţi ca sprijin în clădirile de piatră şi dimensiunile nu concordă cu acelea ale pridvorului Templului. Pe monezile feniciene, adesea templele sunt zugrăvite cu câte un stâlp înalt, independent, de ambele părţi. Mai multe tipare de lut ale templelor dezgropate în Siria prezintă această caracteristică aşa cum o face un templu real, descoperit la Tell Tainat Tell Tainat, în nordul Siriei. Toate indicaţiile arată că stâlpii lui Solomon au fost intenţionaţi ca lucrări de artă, iar nu ca suporturi pentru acoperiş.
Numele de Iachin, ,,El să stabilească” şi de Boaz, însemnând probabil ,,În El este putere” (v. 21) fără îndoială că intenţionau să prezinte înţelegerea faptului că puterea lui Israel şi a tuturor instituţiilor lui ,vine de la Dumnezeu (Psalmul 28,7.8; 46,1.2; 62,7.8; 140,7; Isaia 45,24; 49,5; Ieremia 16,19), şi că El este Cel care a întemeiat împărăţia şi pe poporul Său, în dreptate şi îndurare (Deuteronom 28,9; 29,13; 2 Samuel 7,12.13; 1 Regi. 9,5; Psalmul 89,4; 90,17; Proverbe 16,12; 16,5; 54,14). Este semnificativ că, atunci când Israel a părăsit pe Dumnezeu şi dreptatea, naţiunea s-a distrus (Osea 13,9; 14,1). Când Nabucodonosor a luat Ierusalimul, faimoşii stâlpi ai lui Solomon au fost duşi în Babilon (2 Regi. 25,13; Ieremia 52,17).