6:1 În al patru sute optzecilea an după ieşirea copiilor lui Israel din ţara Egiptului, Solomon a zidit casa Domnului, în al patrulea an al domniei lui peste Israel, în luna Ziv, care este luna a doua.
În al patru sute optzecilea an. Versetul acesta sincronizează al 480-lea an de la Exod, cu anul al 4-lea al domniei lui Solomon. Informaţia aceasta este de primă importanţă pentru că, pe ea se poate întemeia socotirea cronologică de la Solomon înapoi până la Moise şi mai timpuriu. De acurateţea datei î.Hr. atribuite anului al 4-lea al lui Solomon depinde acurateţea tuturor celorlalte date întemeiate pe ea, ca de pildă, Exodul (vezi Vol. I, pag. 191, 192). Nu există nici o dovadă spre a presupune că, cei 480 de ani să fie un număr rotund sau 12 generaţii. De aceea, al 480-lea an este fie al 480-lea al naţiunii lui Israel, fără să se ţină seama de perioadele de stăpânire străină (vezi pag. 127-131), fie al 480-lea al întregului interval de la Exod. Socoteala ultimă a fost adoptată pentru acest comentariu.
Moartea lui Solomon şi dezbinarea monarhiei a avut loc în anul 931/30 î.Hr., după scurta cronologie, aşa cum este rezumată la pag. 134, 140-142. Deoarece Solomon a domnit 40 de ani (1Regi. 11:42; 2Cronici 9:30), domnia lui a început în 971/70 î.Hr., iar primul lui an a fost 970/69 (vezi pag. 134, 138). Deoarece temelia Templului a fost pusă în al 4-lea an al domniei lui Solomon, în luna a doua, data punerii temeliei Templului, întemeiată pe această socoteală, este 966, cam prin luna mai. Dacă se cunoaşte data punctului terminus al perioadei de 480 de ani, va fi posibil să se stabilească data pentru Exod şi, în felul acesta, să se integreze acel important eveniment în evenimentele istoriei contemporane. Datele adoptate în acest comentariu sunt întemeiate pe scurta cronologie a împăraţilor şi pe cei 480 de ani, ca interval complet dintre Exod şi al 4-lea an al lui Solomon, inclusiv, şi pe 966, pentru sfârşitul acestei perioade (vezi pag. 127-131, 140).
Trebuie notat că acest detaliu cronologic ,,în al patru sute optzecilea an” este dat în mod formal şi categoric, fără nici o ezitare sau rezervă şi cu o precizie neobişnuită. Nu este dat numai anul lui Solomon şi al perioadei Exoddului, ci şi luna. Este evident că aceasta înseamnă a fi un sincronism exact, la fel ca 2Regi. 18:9,10; Ieremia 25:1, etc.
În LXX, numărul este dat ca 440 în loc de 480, iar în Flavius, el este dat variat ca 592 sau 612 (Antichităţi viii. 3. 1; xx. 10 1); atât LXX, cât şi Flavius au numeroase variaţii de numere din cartea ebraică a Regilor. Dar studiul îngrijit al numerelor lui Flavius, le arată a fi târzii şi eronate, iar cifrele textului ebraic, ca fiind cele mai timpurii şi foarte sigure. Iosif Flavius este bine cunoscut pentru calculele lui greşite şi nepotrivite şi cifrele lui nu pot fi luate ca bază pentru stabilirea unei cronologii sănătoase.
Luna Ziv. Acesta este numele primar ebraic pentru luna a doua. După exil, ea a fost numită de obicei, Iyvar. Numele rare şi arhaice ale lunilor ebraice de aici şi din v. 38 sunt o dovadă pentru
o dată veche a cărţii.
A zidit. Hotărârea lui Solomon de a zidi Templul nu era arbitrară, act născocit de el, nici nu a fost insuflată numai de dorinţa şi voinţa tatălui său, David. Motivul care l-a îndemnat pe Solomon na fost ambiţia personală, iubirea de glorie sau pompă, ci aducerea la îndeplinire a scopului Cerului. Sosise în mod lămurit ceasul pentru a fi zidită Casa Domnului, şi Solomon s-a consacrat cu toată inima pentru această sarcină. Perioada era un timp de odihnă şi pace, atât înăuntrul naţiunii lui Israel, cât şi între naţiunile înconjurătoare. Mai era şi un timp de prosperitate, făcându-l pe Solomon în stare să asigure materialele necesare. Poporul era în stare şi binevoitor să clădească.
Raportul zidirii Templului lui Solomon se mai află şi în 2Cronici 3 şi 4, dar raportul din cartea Regilor este cel mai vechi şi mai complet. Raportul paralel din Cronici este de acord cu el în toate amănuntele principale. Deşi acest raport este semnificativ mai scurt decât acela al Împăraţilor, el conţine unele detalii suplimentare.
Ca adaos la rapoartele biblice mai avem descrierea Templului lui Solomon de Iosif Flavius (Antichităţi viii. 3.1-9). Acest raport, deşi amănunţit, nu este întru totul vrednic de încredere. Literatura creştină nu are nimic însemnat de adăugat cu privire la detaliile Templului, şi din cauza completei şi repetatei distrugeri prin care a trecut Ierusalimul, începând cu vremea lui Solomon, nici cercetările arheologice n-au adus contribuţii însemnate.