20:40 Şi pe când robul tău făcea câte ceva încoace şi încolo, omul s-a făcut nevăzut. Împăratul lui Israel i-a zis: Aceasta îţi este osânda; tu însuţi ai rostit-o.
Făcea. Nu se ocupa cu afaceri de-ale lui, ci dădea atenţie la orice altceva, în afară de ceea ce avea importanţa cea mai mare.
Osânda. Împăratul pronunţă sentinţa, neînţelegând că sentinţa o dădea împotriva lui însuşi. Osânda este ca şi aceea a lui David împotriva lui însuşi, în pilda cu mieluşeaua (2Samuel 12:5-7) sau din istorioara celor doi fraţi (2Samuel 14:10,11).