19:16 Să ungi şi pe Iehu, fiul lui Nimşi, ca împărat al lui Israel; şi să ungi pe Elisei, fiul lui Şafat, din Abel-Mehola, ca proroc în locul tău.
Fiul lui Nimşi. În realitate, Iehu era nepotul lui Nimşi, fiind fiul lui Iosafat, care era fiul lui Nimşi (2Regi 9:2,14). Dar el este cunoscut de obicei ca fiul lui Nimşi (2Regi 9:20; 2Cronici 22:7). Cuvântul ebraic pentru ,,fiu” poate fi folosit spre a desemna pe nepoţi şi chiar descendenţi mai îndepărtaţi.
Elisei, fiul lui Şafat. Nu există nici un raport că profeţii au fost vreodată unşi în sensul literal al cuvântului, cu toate că aici se poate ca aşa să se fi întâmplat. Unii preoţi (Exod. 40:15; Numeri 3:3) şi regi (1Samuel 9:16; 10:1; 16:3, 13; 2Regi 9:3, 6; Psalmul 89:20) au fost unşi când au fost puşi de prima dată deoparte pentru anumite misiuni. Uneori erau unse şi obiecte neînsufleţite, precum articole în legătură cu sanctuarul (Exod. 29:36; 30:26; 40:9; Levitic 8:10, 11; Numeri 7:1) şi chiar şi pietre (Geneza 28,18). Unii sugerează că cuvântul ,,uns” trebuie să fie înţeles aici într-un sens mai larg, însemnând pur şi simplu a pune deoparte un individ sau lucru pentru aducerea la îndeplinire a vreunei lucrări pentru Dumnezeu, fără să fie vorba de vreo ungere reală exterioară şi formală (vezi Judecători 9:8): toţi trei, Hazael, Iehu şi Elisei, aveau să slujească la aducerea la îndeplinire a voinţei şi scopului lui Dumnezeu, totuşi fiecare în felul lui. Prin Hazel, împăratul Siriei, Israel a fost în mod continuu puternic apăsat din afară (2 Regi 8,12.29; 10,32; 13,3.7), acest împărat păgân fiind folosit de Domnul ca unealtă a Sa pentru aplicarea pedepsei (PK 254,255; comp. cu Isaia 10,5). Prin Iehu, regatul lui Israel a fost zguduit în interior – el a fost unealta în mâinile Domnului spre a pune capăt casei lui Ahab şi închinării lui Baal (2 Regi 9,24.33; 10,1–28).