18:7 Pe când era Obadia pe drum, iată că l-a întâlnit Ilie. Obadia, cunoscându-l, a căzut cu faţa la pamânt, şi a zis: Tu eşti, domnul meu Ilie?
Tu eşti, domnul meu, Ilie? Poate că ar fi fost mai bine tradus: ,,Tu eşti, în persoană, domnul meu, Ilie?” sau ,,Aici eşti, domnul meu, Ilie?” Umilinţa lui Obadia în prezenţa profetului este uimitoare. Ea este născută din respectul faţă de Dumnezeu. Obadia era unul dintre principalii slujbaşi ai regelui, dar se socoteşte pe sine ca slugă sau rob (vezi v. 9,12) înaintea solului Domnului. Întrebarea n-a fost pusă pentru informare, ci din surprindere. ,,Aici eşti, când împăratul te-a căutat toţi anii aceştia pe cuprinsul întregii ţări?”