5:9 Dacă primim mărturisirea oamenilor, mărturisirea lui Dumnezeu este mai mare; şi mărturisirea lui Dumnezeu este mărturisirea, pe care a făcut-o El despre Fiul Său.
Dacă primim. Ioan subliniază faptul că oamenii primesc mărturia altora atunci când ea împlineşte condiţiile cerute legal. Atunci de ce nu ar accepta ei o mărturie mai vrednică de încredere, cea care vine de la Dumnezeu? Totuşi, erau unii care i-ar fi crezut mai degrabă pe oameni decât pe Dumnezeu. Ei ascultau invenţiile gnosticilor (vezi Introducerea, tema). Mulţi dintre cei care au refuzat să-L urmeze pe Isus i-au acceptat în curând pe diferiţi Mesia falşi care le ofereau biruinţă asupra puterii romane, atât de detestate!
Mărturia lui Dumnezeu este mai mare. Mărturia lui Dumnezeu este superioară, nu numai pentru că vine de la Cineva care nu minte niciodată, ci şi pentru că vine de la Tatăl, Singurul care este pe deplin calificat să mărturisească faptul că Isus este Fiul Său. Nimeni nu poate pretindă că ar crede în Dumnezeu fără a crede în Fiul Său.
Mărturia pe care a făcut-o. Faptul că Dumnezeu a mărturisit cu privire la Isus, ca Fiu al Său ar trebui să fie o mărturie suficientă pentru a-i convinge pe oameni, care adesea acceptă o mărturie mai puţin vrednică de încredere de la semenii lor. Ioan se referă la faptul că Dumnezeu L-a recunoscut pe Fiului Său în timpul vieţii Lui pe acest pământ şi la faptul că, prin legătura strânsă care va exista veşnic dintre Cei Doi, mărturia Lui continuă.