3:6 Oricine rămâne în El, nu păcătuieşte; oricine păcătuieşte, nu L-a văzut, nici nu L-a cunoscut.
Oricine rămâne. Aceasta este încă una din declaraţiile categorice ale lui Ioan (vezi cap. 2,23; 3,4.9.15; 4,15; 5,1). Verbul ,,rămâne” poate sugera dorinţa activă de a rămâne în legătură cu Hristos. Forma verbului din versiunea greacă arată continuitate – oricine continuă să rămână.
Nu păcătuieşte. Sau ,,nu continuă să păcătuiască” sau ,,nu păcătuieşte în mod obişnuit”, aşa cum dă de înţeles verbul în greceşte. Aici apostolul vorbeşte despre păcatul care a devenit obicei, nu despre greşeli ocazionale, pe care orice creştin e înclinat să le facă (vezi comentariul de la cap. 2,1). Ioan ştie că toţi creştinii sunt ademeniţi la păcat (cap. 1,8.10), dar el cunoaşte şi leacul pentru astfel de greşeli (cap. 1,9; 2,1). Aici el vorbeşte despre starea ideală la care poate ajunge cineva care obişnuieşte să rămână în prezenţa protectoare a Mântuitorului cel sfânt.
Oricine păcătuieşte. Adică oricine este obişnuit să păcătuiască (vezi mai sus, la ,,oricine rămâne”). Ioan se referă la cel care de obicei păcătuieşte, la cel care continuă să practice păcatul. Nu L-a văzut. Cel care continuă să păcătuiască demonstrează că nu Îl mai vede pe Isus ca la început.
Nu L-a cunoscut. Vezi comentariul de la cap. 2,3.