2:27 Cât despre voi, ungerea, pe care aţi primit-o de la El, rămâne în voi, şi n-aveţi trebuinţă să vă înveţe cineva; ci, după cum ungerea Lui vă învaţă despre toate lucrurile şi este adevărată, şi nu este o minciună, rămâneţi în El, după cum v-a învăţat ea.
Ungerea. Gr. chrisma (vezi comentariul de la v. 20, unde este folosit acelaşi cuvânt). Este scos în evidenţă contrastul dintre echipamentul spiritual al credinciosului şi uneltirile antihristului (ca în v. 20.24). Urmând metoda lui obişnuită de a-şi încuraja turma, apostolul le reaminteşte de privilegiile lor şi admite cu tact că ei se vor dovedi vrednici de moştenirea lor spirituală (compară cu.
v. 5, 12–14, 20, 24). De la El. Adică de la Hristos. În epistola aceasta pronumele ,,El” şi ,,Lui” se referă în general la Fiul. Rămâne. Gr. meno (vezi comentariul de la v. 6). Ioan se aşteaptă ca Duhul Sfânt să locuiască în inima creştinului şi în felul acesta să fie influenţa care să-i stăpânească viaţa.
N-aveţi trebuinţă. Darul iniţial al Duhului Sfânt şi prezenţa Lui continuă asigură progresul în înţelegerea celor spirituale (Ioan 14,26; 16,13). Atunci credinciosul nu este dependent de învăţătura omenească şi nici nu e la dispoziţia învăţătorilor mincinoşi. Totuşi, el nu trebuie să se sprijine pe conducerea directă din partea Duhului Sfânt, excluzând orice altă sursă, în caz contrar nu Ioan este cel care scrie epistola aceasta.
Ungerea Lui. [,,Aceeaşi ungere”, KJV]. Dovezile textuale favorizează exprimarea ,,ungerea Lui” (vezi comentariul de la v. 20).
Este adevărată. [,,Este adevăr”, KJV]. Mai degrabă ,,este adevărată”, referindu-se la ungerea cu Duhul Sfânt. Învăţătura de la început, dată credinciosului înainte de botez, atunci când acesta primeşte Duhul Sfânt într-un mod special, e mereu adevărată. Nimic din ceea ce va veni mai târziu de la Duhul Sfânt nu va fi în conflict cu învăţăturile de bază pe care e zidită credinţa creştină. S-ar putea ca Domnul să ne descopere mai mult lumină, dar lumina cea nouă va confirma vechile pietre de hotar. Tocmai prin atitudinea faţă de lumina cea nouă se dă pe faţă devotamentul poporului lui Dumnezeu faţă de adevăr şi faţă de ungerea pe care o au de la Hristos (GW 297–300).
Nu este o minciună. Din nou Ioan întăreşte o afirmaţie prin negarea opusului ei. Descoperirile de la Duhul Sfânt nu sunt un amestec de eroare. Rămâneţi. [,,Veţi rămâne”, KJV]. Mai degrabă ,,rămâneţi”, fie ca un imperativ, fie ca o declaraţie.
În El. Adică în Hristos (vezi v. 28). Construcţia grecească a celei de a doua părţi a v. 27 este obscură. Apostolul pare să afirme că cei care rămân credincioşi învăţăturii Duhului, continuă să rămână în comuniune intimă cu Hristos.