2:23 Oricine tăgăduieşte pe Fiul, n-are pe Tatăl. Oricine mărturiseşte pe Fiul, are şi pe Tatăl.
N-are pe Tatăl. Cei care atacaseră poziţia lui Hristos s-ar putea să fi considerat că, făcând aşa, nu îl detractează în nici un caz pe Tatăl. Apostolul scoate în evidenţă greşeala lor, declarând că astfel de învăţători nu au cu Dumnezeu strânsa părtăşie de care considerau că se bucură, şi că mărturisirea lor de credinţa avea să se dovedească zadarnică (vezi comentariul de la 1 Ioan 4,3; compară cu Matei 10,33).
Mărturiseşte. [,,Recunoaşte”, KJV]. În KJV ultima jumătate a versetului apare cu litere cursive, deoarece afirmaţia aceasta nu se găseşte în textul grecesc din care a fost tradusă KJV. Totuşi, dovezile textuale favorizează păstrarea ei. Construcţia frazei se armonizează cu metoda literară a apostolului, de a întări o declaraţie cu o propoziţie negativă sau pozitivă, aşa cum ar fi cazul şi aici.