2:22 Cine este mincinosul, dacă nu cel ce tăgăduieşte că Isus este Hristosul? Acela este Anticristul, care tăgăduieşte pe Tatăl şi pe Fiul.
Cine este mincinosul? [,,Cine este mincinos?”, KJV]. Mai degrabă ,,cine este mincinosul?”, adică cine este marele mincinos?
Cel ce tăgăduieşte. Ioan îi avertizase deja cu privire la prezenţa învăţătorilor mincinoşi (v. 18–21), iar acum trece la identificarea doctrinei lor. Din versiunea greacă reiese că este vorba de o tăgăduire continuă.
Isus este Hristosul. Vezi comentariul de la Matei 1,1; Filipeni 2,5. Ioan consideră fundamentală doctrina că Isus din Nazaret este Hristosul, Unsul, Mesia, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii (vezi comentariul de la Luca 1,35; Ioan 1,14; vezi Nota Suplimentară de la Ioan 1). Cel care tăgăduieşte lucrul acesta tăgăduieşte evenimentul central al răscumpărării şi prin aceasta face imposibilă propria sa mântuire (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 4,12). Nu poate exista o pervertire mai distrugătoare a creştinismului decât tăgăduirea dumnezeirii lui Isus. Docetismul, iar mai târziu gnosticismul şi alte erezii au diformat brutal adevărul cu privire la natura lui Hristos (vezi Vol. V, pp. 892, 893; Vol. VI, pp. 54–58). De aceea Ioan face referire tocmai la tăgăduiri de felul acesta. Pentru el adevărul prezent înseamnă acceptarea pe deplin a lui Isus ca Fiul întrupat al lui Dumnezeu, aşa cum susţine stăruitor şi elocvent în Evanghelia (Ioan 1,1–3.14) şi în epistola sa (aici şi în cap. 4,1–3.15; 5,1.5). Acelaşi adevăr glorios trebuie proclamat cu tărie şi astăzi, împreună cu soliile destinate special timpului nostru (vezi comentariul de la Apocalipsa 14,6–12).
Acela este Anticristul. [,,Acela este antihrist”, KJV]. Literal, ,,acesta este antihristul”. Vezi comentariul de la v. 18. Aici Ioan îl identifică clar pe anticristul despre care scrie că este orice învăţător aşa-zis creştin care Îi tăgăduieşte pe Tatăl şi pe Fiul.
Tăgăduieşte pe Tatăl. Atât de strânsă este legătura dintre Tatăl şi Fiul încât e cu neputinţă să subminezi poziţia Fiului fără ca prin aceasta să slăbeşti respectul pentru Tatăl (vezi comentariul de la Ioan 10,30). Lucrul acesta îl făceau învăţătorii mincinoşi. Cei care refuză să accepte descoperirea lui Dumnezeu prin Hristos înţeleg greşit şi natura şi scopurile Tatălui (vezi comentariul de la Ioan 1,18; Ioan 14,6.9; 2 Corinteni 5,19; compară cu Matei 10,32.33).