1:7 Dar dacă umblăm în lumină, după cum El însuşi este în lumină, avem părtăşie unii cu alţii; şi sângele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curăţă de orice păcat.
Dar dacă umblăm. Propoziţia poate fi parafrazată: ,,Dacă, pe de altă parte, în loc să umblăm în întuneric, umblăm ... ” Ioan nu lasă turma în disperare, ci se îndreaptă spre aspectele pozitive ale vieţii de creştin, pentru a-i încuraja şi pentru a-şi exprima încrederea în ei.
El Însuşi este în lumină. Dumnezeu este neîncetat înconjurat de lumina care radiază de la Sine. Cel mai bun lucru pe care îl poate face creştinul este să umble în razele luminii care vine de la Dumnezeu. După cum pe un drum întunecos şi necunoscut călătorul este călăuzit de lumină, tot aşa pe calea vieţii copilul lui Dumnezeu va urma lumina care vine de sus (2 Corinteni 4,6; Efeseni 5,8; vezi comentariul de la Proverbe 4,18).
Unii cu alţii. [,,Unul cu altul”, KJV]. Dacă umblăm în lumină, umblăm cu Dumnezeu, de la care străluceşte lumina, şi avem părtăşie nu numai cu El, dar şi cu toţi ceilalţi care merg pe urmele Domnului. Slujind aceluiaşi Dumnezeu, crezând aceleaşi adevăruri, urmând aceleaşi porunci pe cărarea vieţii, nu se poate să nu fim uniţi. Cel mai mic semn de răutate manifestat între noi şi fraţii noştri ar trebui să ne facă să ne cercetăm comportamentul, pentru a fi sigur că nu ne abatem de la calea luminii (vezi comentariul de la cap. 4,20).
Şi sângele. Ultima parte a versetului nu e nicidecum un gând care i-a venit lui Ioan mai la urmă, deoarece experienţa descrisă aici este strâns legată de umblarea ,,în lumină”. Recunoscând că şi cei care au părtăşie cu Dumnezeu vor continua să aibă nevoie de curăţire de păcat, Ioan îl asigură pe creştin că Dumnezeu a anticipat deja nevoia aceasta şi a luat măsuri pentru a-i face faţă. În ce priveşte rolul ,,sângelui” în cadrul curăţirii de păcat, vezi comentariul de la Romani 3,25; 5,9, vezi comentariul de la Ioan 6,53.
Isus Hristos. Pot fi citate dovezi textuale importante (cf. pag. 10) pentru omiterea cuvântului ,,Hristos”. Dar deoarece în epistolele sale Ioan foloseşte adesea expresia ,,Isus Hristos” sau vorbeşte despre Isus ca ,,Hristosul” sau ,,Fiul lui Dumnezeu” (cap. 4,15; 5,1.5), mulţi preferă să păstreze cuvântul ,,Hristos”. În Evanghelia sa apostolul vorbeşte adesea despre Isus, Cuvântul întrupat, dar aici el se gândeşte mai ales la Mântuitorul divin-uman, Isus Hristos. În ce priveşte titlul ,,Isus Hristos”, vezi comentariul de la Matei 1,1.
Fiul Său. Această identificare adiţională a lui Isus accentuează măreţia sacrificiului prin care am primit sângele curăţitor; el a venit de la Fiul lui Dumnezeu. În ce priveşte statul Său de Fiu, vezi Luca 1,35.
Curăţeşte. Gr. katharizo, ,,a face curat”, ,,a curăţi”, folosit în Evanghelii pentru ,,curăţirea” unui lepros (Matei 8,2; Luca 4,27 etc.) şi în alte părţi pentru curăţirea de păcat sau de vinovăţia păcatului (2 Corinteni 7,1; Efeseni 5,26; Evrei 9,14 etc.). Curăţirea despre care se vorbeşte aici nu este cea care se realizează cu ocazia primei pocăinţe şi a primei mărturisiri, la începutul vieţii de creştin, şi care precede părtăşia. Curăţirea la care se face referire aici se realizează pe tot parcursul vieţii pământeşti şi este o parte a lucrării de sfinţire (vezi comentariul de la Romani 6,19, 1 Tesaloniceni 4,3). Numai Hristos a trăit o viaţă fără păcat (vezi comentariul de la Ioan 8,46; 1 Petru 2,22); astfel oamenii au mereu nevoie de sângele Său pentru a fi curăţiţi de păcate (vezi comentariul de la 1 Ioan 2,1.2).
Scriitorul se include şi pe sine în rândul celor care au nevoie de această curăţire. Cei care umblă cel mai aproape de Dumnezeu, în slava luminii Lui, vor fi cei mai conştienţi de propria lor păcătoşenie (cap. 1,8.10; AA 561, 562; GC 469–473).
Orice păcat. [,,Toate păcatele”, KJV]. Mai degrabă ,,orice păcat”, adică orice fel de păcat. În ce priveşte termenul ,,păcat”, vezi comentariul de la cap. 3,4.