1:2 pentru că viaţa a fost arătată, şi noi am văzut-o, şi mărturisim despre ea, şi vă vestim viaţa veşnică, viaţă care era la Tatăl, şi care ne-a fost arătată;
Pentru că viaţa. Mai degrabă ,,şi viaţa”. Cuvântul ,,viaţa” din v. 1 oferă o bază pentru o discuţie aprofundată asupra lui în v. 2, care e parantetic, fiind o digresiune de la firul ideii. Construcţia propoziţiei din v. 1–3 e complicată, terminarea ideii fiind în suspensie până la v. 3, unde scriitorul reia argumentaţia cu o concluzie cuprinzătoare: ,,viaţa” se referă în primul rând la acel aspect al fiinţei lui Hristos care a fost descoperit în întruparea Lui, nu la preexistenţa Lui.
A fost arătată. [,,A fost manifestată”, KJV]. Gr. phaneroo, ,,a face cunoscut”, ,,a face vizibil”, ,,a manifesta”, ,,a arăta”. Ioan foloseşte des cuvântul phaneroo (de nouă ori în Evanghelie şi de şase ori în epistolă). Această manifestare a vieţii corespunde expresiei ,,Cuvântul S-a făcut trup” din Ioan 1,14 şi se referă la întrupare, vizibilă pentru locuitorii de pe pământ, care au privit slava ei.
În v. 1–3 apar câteva din cuvintele favorite ale lui Ioan, deşi KJV întunecă uneori identitatea cuvântului original. Arche, ,,început” apare de 23 de ori în scrierile ioanine; zoe ,,viaţă”, de 64 de ori; martureo, ,,a da mărturie”, de 47 de ori.
Am văzut-o. Apostolul nu doar că văzuse şi auzise ,,cu privire la” Cuvântul vieţii (v. 1), dar prinsese şi înţelesul Lui, ca ,,viaţă” (vezi comentariul de la Ioan 1,4). Mărturisim. Ioan nu era mulţumit cu faptul că Îl privise pe Hristos; el se simţea constrâns să ,,mărturisească” despre ceea ce văzuse (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 1,8). Vă vestim. [,,Vă arătăm”, KJV]. Gr. apaggello, ,,a aduce veşti”, ,, proclama”, ,,a declara”. Acelaşi cuvânt apare şi în v. 3 [,,declarăm”, KJV].
Viaţa veşnică. [,,Acea viaţă veşnică”, KJV]. În scrierile lui Ioan cuvintele ,,viaţă” şi ,,veşnică” apar împreună de 23 de ori. El gândeşte în termenii veşniciei şi subliniază natura veşnică a prea iubitului său Domn şi a vieţii pe care speră că o va trăi alături de El (vezi comentariul de la Ioan 3,16).
La Tatăl. [,,Cu Tatăl”, KJV]. Gr. pros ton patera (vezi comentariul de la ,,cu Dumnezeu”, din Ioan 1,1). Cuvântul pros, ,,cu”, exprimă apropierea Cuvântului de Tatăl şi în acelaşi timp arată clar că El este o Persoană diferită. Deşi Ioan nu L-a pomenit încă pe Domnul Isus pe nume, folosirea titlului ,,Tatăl” implică statutul de ,,Fiu” a Cuvântului şi pregăteşte calea pentru identificarea Cuvântului cu Isus Hristos în 1 Ioan 1,3.
Ne-a fost arătată. Scriitorul este cuprins de uimire când înţelege privilegiul ce-i fusese acord, de a-L vedea pe Cel care fusese cu Tatăl din veşnicie. Splendoarea revelaţiei nu se diminuează niciodată în mintea lui Ioan. Dimpotrivă, rămâne în centrul viziunii lui spirituale (compară cu Ioan 1,14.18).