9:18 Care este atunci răsplata mea? Este să vestesc fără plată Evanghelia, pe care o vestesc, şi să nu mă folosesc de dreptul meu în Evanghelie.
Răsplata. Un motiv pentru atitudinea lui Pavel în privinţa aceasta poate fi găsit în antagonismul lui timpuriu faţă de Hristos şi urmaşii lui, convertirea lui miraculoasă (vezi Fapte 7:58; 8:1, 3; 9:1–6), şi marea însărcinare încredinţată lui (vezi 1Cor 15:8–10; Efes 3:7, 8; 1Tim 1:15, 16). El era acut de conştient de marele rău pe care îl făcuse în persecutarea urmaşilor lui Isus, deşi credea sincer că făcând aşa împlinea voia lui Dumnezeu (vezi 1Tim 1:13). Îndurarea prin care Pavel a căpătat iertare pentru opoziţia lui faţă de Evanghelie este plastic ilustrată în cuvintele lui Hristos către Tatăl cu privire la oamenii care L-au crucificat (vezi Luc 23:34). Pocăinţa sinceră pentru greşeli dă posibilitatea lui Dumnezeu să ierte pe păcătosul care se pocăieşte (vezi Fapte 2:37, 38; 3:19).
Pavel recunoştea că tratamentul îndurător aplicat lui de Domnul şi marea încredere pusă în el printr-o chemare specifică la slujba apostolică l-a făcut primitorul unor favoruri de care era cu totul nevrednic şi de care niciodată nu se putea plăti (vezi 1 Tim 1:11, 12, 14, 16). El a acceptat bucuros însărcinarea atât de milostiv dată lui, şi recunoştea pe faţă obligativitatea lui de a predica Evanghelia la toţi oamenii (vezi Rom 1:14, 15; 1Cor 9:16). Copleşit de recunoscătoare iubire faţă de Isus, el s-a consacrat plăcutei sarcini de a duce solia mântuirii la toţi, fie iudei sau neamuri. El s-a simţit îndemnat să renunţe la prevederea legală făcută pentru întreţinerea sa (vezi v. 13, 14). El n-a dorit ca bucuria lui în lucrare să fie influenţată de acceptarea unei plăţi pentru ceea ce era pentru el
o muncă de iubire. El era hotărât ca privilegiul său de serviciu neegoist să nu-i fie luat (v. 15). Pentru Pavel era o bogată răsplată faptul că era considerat vrednic de înalta chemare a servirii Evangheliei, şi că îi era permis să demonstreze iubirea sa neegoistă pentru Mântuitorul lucrând pentru suflete pe cheltuiala sa, fără să fie o povară pentru biserică.
Fără plată. Adică, fără de a solicita fonduri de la convertiţii săi pentru întreţinerea sa.
Folosesc. [,,Abuzez”, KJV]. Gr. katachraomai, ,,a folosi”, ,,a folosi pe deplin” sau simplu ,,a uza de”, aşa cum fără îndoială e aici, deoarece Pavel nu pretindea sau primea întreţinere parţială. Cuvântul nu trebuie interpretat într-un sens rău. Pavel de repetate ori a afirmat autoritatea sa de a cere întreţinere de la credincioşi (vezi v. 4, 5, 11, 12), dar nu avea de gând să exercite dreptul său. A face aşa în cazul său ar fi fost o piedică pentru Evanghelie şi l-ar fi lipsit de răsplătirea sa râvnită de a oferi mântuirea, fără nici un fel de plată sau taxă, tuturor celor cărora el se adresa (vezi v. 12).
Nu se poate argumenta din afirmaţia lui Pavel din v. 15-18 că slujitorii Evangheliei ar trebui în mod necesar să lucreze cu mâinile lor la vreo meserie oarecare pentru întreţinerea lor şi să nu aştepte ca bisericile să poarte grijă de ei. Apostolul avea grijă să arate clar că propria sa atitudine era excepţia şi nu regula (vezi v. 5-7, 9). Dumnezeu a instruit precis biserica Sa cu privire la planul Său pentru întreţinerea slujitorilor Săi (vezi v. 14; AA 338-341).
Dreptul meu în Evanghelie. [,,Putere în Evanghelie”, KJV; G. Gal.]. Adică autoritatea sau dreptul lui Pavel când predica Evanghelia să ceară întreţinere de la convertiţii săi.