7:6 Lucrul acesta îl spun ca o îngăduinţă; nu fac din el o poruncă.
Lucrul acesta. E cu neputinţă a determina cât de mult a intenţionat a cuprinde acesta, dacă numai sugestia din versetul 5 sau întreaga îndrumare din vers. 1-5.
Ca o îngăduinţă. [Din îngăduinţă, KJV, Nitz.] Gr. suggnome, ,,acord”, ,,părere sau judecată mutuală”, ,,concesiune”. El nu intenţionează să dea impresia că persoanele căsătorite au obligaţia de a practica diferite perioade de abstinenţă prin acord mutual. El doar dă explicaţia că dacă doresc aşa, ei sunt perfect liberi să facă un astfel de aranjament; nu li se porunceşte să facă aşa. Expresia aceasta nu cere concluzia că Pavel nu era inspirat de Duhul Sfânt când dădea sfatul aflat în vers. 5. Dacă vers. 1-5 sunt luate în consideraţie aici, atunci Pavel spune mai departe că el nu face din chestiunea dacă cineva să se căsătorească, o chestiune supusă poruncii. Aceasta este o chestiune în care persoana în cauză să hotărască.