7:5 Să nu vă lipsiţi unul pe altul de datoria de soţi, decât doar prin bună învoială, pentru un timp, ca să vă îndeletniciţi cu postul şi cu rugăciunea; apoi să vă împreunaţi iarăşi, ca să nu vă ispitească Satana, din pricina nestăpânirii voastre.
Să nu vă lipsiţi. [Jefuiţi, KJV.] Gr. apostereo, ,,a jefui”, ,,a lipsi de”. Cuvântul apare în LXX, la Exo. 21:10, unde un bărbat este sfătuit să nu scadă din hrana, îmbrăcămintea şi datoria de soţ cuvenită primei sale soţii. Creştinilor li se spune că ei nu trebuie să se lipsească unul pe altul de privilegiile intime ale căsătoriei, cu excepţia unui timp limitat, în împrejurări speciale şi prin consimţământ reciproc. Enunţarea următoare introduce temeiuri pentru un aranjament mutual, pentru abţinere temporară de la relaţii intime, participare neîmpiedicată la exerciţii religioase speciale, deşi fără nici o sugestie de a promova ascetismul în viaţa de căsătorie. Nu se poate deduce din acest sfat că o astfel de înfrânare de la privilegiile căsătoriei e necesară pentru ţinerea timpurilor de rugăciune zilnice, ci numai că e un plan admisibil pentru adoptare, când se simte nevoia unei perioade de intensă devoţiune, ca aceea sugerată aici prin expresia ,,postirea şi rugăciunea” (cf. Exo. 19:14,15).
[Postirea, KJV.] Dovezi textuale atestă (cf. pag. 10) omiterea acestui cuvânt. În ce priveşte postirea la iudei, vezi Mar. 2:18.
Împreunaţi. [Veniţi laolaltă, KJV; Să fiţi la un loc, Nitz.] Dovezi textuale favorizează exprimarea ,,să fiţi laolaltă”. Motivul pentru perioada de abstinenţă plănuită mutual încetând, soţul şi soţia urmează să revină la ducerea normală a vieţii de căsătorie. Motivul pentru acest îndemn de a relua legăturile normale e clar enunţat, evitarea unor abateri sexuale. Căsătoria apără curăţenia neamului omenesc, de unde orice încercare de a introduce abţinerea îndelungată de la legături între soţ şi soţie ar tinde să înlăture ocrotirea împotriva curviei, care e stabilită prin căsătorie (vezi PP 46).