7:36 Dacă crede cineva că este ruşinos pentru fata lui să treacă de floarea vârstei, şi nevoia cere aşa, să facă ce vrea: nu păcătuieşte; să se mărite.
Dacă cineva. Comentatorii dau două interpretări divergente la vers. 36-38. Unii aplică pasajul la tatăl unei fiice fecioare sau la un presbiter şi biserica sa, în timp ce alţii îl aplică la un tânăr şi logodnica lui. Această ultimă variantă e reflectată în traducerea care se găseşte în RSV.
În favoarea primei vederi sunt următoarele: (1) expresia ,,fata lui” [,,fecioara lui”] e un termen neobişnuit prin care să se desemneze o logodnică; (2) expresia ,,să fie măritată” [G. Galaction] (ekgamizo; dovezile textuale favorizează [cf. pag. 10) exprimarea gamizo) în general înseamnă ,,a da în căsătorie”. Aceasta ar reprezenta acţiunea unui tată şi nu aceea a unui tânăr. Aceia care susţin această primă vedere dau explicaţia că grecii, la fel ca orientalii, credeau că tatăl avea autoritate absolută asupra fiicelor sale necăsătorite şi chestiunea căsătoriei lor era o chestiune asupra căreia el avea să decidă. Acesta este încă obiceiul în multe ţări orientale astăzi. Dacă o fată rămânea nemăritată peste o anumită vârstă, lucrul acesta era considerat ca o ruşine pentru ea şi pentru tatăl lor. De unde preocuparea părinţilor orientali de a găsi parteneri corespunzători pentru fiicele lor înainte să treacă de ,,floarea vârstei lor”.
În favoarea celei de-a doua vederi, că referirea este la un tânăr şi logodnica lui, sunt următoarele: (1) verbul ,,să se mărite” este fără un subiect exprimat, dacă tatăl şi fiica sunt subiectul primei părţi a versetului; (2) expresiile ca ,,nu este nevoit” [,,nu are necesitate”] şi ,,hotărât în inima lui” [,,are putere asupra voinţei sale”] (vers. 37) pare să descrie o luptă mai intensă şi de o natură diferită decât aceea pe care ar încerca-o un tată când dă în căsătorie pe fiica sa.
La obiecţia că gamizo (vezi mai sus) înseamnă numai ,,a da în căsătorie” şi nu ,,a căsători”, sar putea nota că verbele greceşti care se termină în –izo, adesea îşi pierd înţelesul lor cauzativ distinctiv. Acesta ar fi putut fi cazul cu gamizo, deşi în altă parte în NT, el înseamnă clar numai ,,a da în căsătorie” (Mar. 12:25; ekgamizo apare în Mat. 22:30; 24:38; Luc. 17:27, deşi în aceste texte din urmă dovezile textuale favorizează [cf. pag. 10] redarea gamizo).
Unii comentatori care susţin că e vorba de un tânăr şi logodnica lui explică expresia ,,fecioară” în termenii presupunerii că Pavel se referă aici la căsătoria spirituală, în care tineri evlavioşi îşi luau fecioare şi trăiau cu ele într-o unire spirituală, sub legăminte de celibat. În ce priveşte referiri la acest obicei, vezi Parabola Păstorul lui Herma ix. 11, Viziunea i. 1; Irineu, Împotriva ereziilor 1. 6. 3; Tertullian, Despre Post 17; Despre acoperirea cu văl a fecioarelor 14. Interpretarea aceasta trebuie să fie respinsă, deoarece face în chip tacit pe Pavel să aprobe un obicei care e cu totul nebiblic. A doua vedere nu poate să cuprindă mai mult decât cazul unei perechi logodite.
Să treacă de floarea vârstei. Textul grec poate fi tradus fie ,,dacă ea a trecut de floarea tinereţii” sau ,,dacă el a trecut de floarea tinereţii”. Dacă vers. 36 şi 37 sunt strict paralele, traducerea ,,dacă el a trecut de floarea tinereţii” ar trebui să fie adoptată ca să concorde cu expresia paralelă ,,nu este nevoit” (vers. 37).
Nevoia cere aşa. Potrivit cu întâia vedere, sfatul este cu privire la tată, când devine vizibil că ar fi neînţelept să reţină consimţământul la căsătoria fiicei, fie pentru motivul arătat mai sus, fie pentru oricare alt motiv temeinic. Potrivit cu a doua vedere, sfatul este cu privire la tânărul cu pasiuni tari (cf. la vers. 9).
Ce vrea. Fie tatăl, fie tânărul (vezi mai sus).
Nu păcătuieşte. Vezi vers. 9, 28.
Să se mărite. Dacă subiectul acestui verset sunt peţitorul şi logodnica sa, expresia urmează în chip natural; dacă e vorba de tată şi de fiica lui fecioară, atunci subiectul propoziţiei este numai subînţeles (vezi mai sus).