7:34 Tot aşa, între femeia măritată şi fecioară este o deosebire: cea nemăritată se îngrijeşte de lucrurile Domnului, ca să fie sfântă şi cu trupul şi cu duhul; iar cea măritată se îngrijeşte de lucrurile lumii, cum să placă bărbatului ei.
Este o deosebire. Dovezile textuale sunt considerabil împărţite (cf. pag. 10) la punctul acesta. Punctuaţia e, la fel, incertă. Sunt două redări principale [în limba engleză]: (1) aceea reprezentată de KJV şi (2) aceea reprezentată de RSV. RSV leagă prima parte a vers. 34 cu vers. 33 în felul acesta: ,,Dar bărbatul căsătorit se îngrijeşte de treburile lumii, cum să placă soţiei sale şi interesele lui sunt împărţite. Şi femeia necăsătorită sau fata se îngrijeşte de treburile Domnului, cum să fie sfântă cu trupul şi cu duhul.” Indiferent care redare e adoptată, învăţătura generală rămâne aceeaşi, şi anume că starea de necăsătorit, fie a bărbatului, fie a femeii, are avantajul de a fi mai puţin probabil influenţată de ,,strâmtorarea de acum” (vers. 26).
Cea nemăritată. [Femeia nemăritată, KJV.] Ceea ce e adevărat cu privire la starea de celibat în vremuri de criză, e tot aşa de aplicabil la femeia nemăritată, ca şi la bărbatul necăsătorit.
Sfântă. Nu trebuie să se deducă de aici că femeile căsătorite în virtutea căsătoriei lor sunt mai puţin sfinte decât cele necăsătorite (vezi vers. 32). Nu se spune că în curăţenie şi spiritualitate, femeia necăsătorită are un avantaj faţă de cea căsătorită, ci în libertatea faţă de răspunderile vieţii de căsătorie care preocupă atenţia.
Trupul. Vezi Rom. 12:1.
Măritată. Comparaţi vers. 33.