Electronic Books / Adventist / Romanian / Comentarii Biblice / Web / 1 Corinteni

1 Corinteni 7:23


7:23 Voi aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Nu vă faceţi dar robi oamenilor.

Cumpăraţi. Preţul de cumpărare este sângele nespus de scump al lui Isus (vezi Ioan 3:16; Rom. 5:8, 18, 19; 1Pet. 1:18, 19; 1Pet. 3:18). Sclavii care primesc Evanghelia, deşi legaţi de stăpâni omeneşti şi lipsiţi de libertate civilă, sunt de o incalculabilă valoare înaintea lui Dumnezeu. Ei sunt robii lui Isus Hristos şi pot să-L servească rămânând mai departe în supunere la stăpânii lor pământeşti, deoarece Hristos va socoti un atare serviciu, dacă e făcut cu credincioşie, ca făcut Lui (vezi Efes. 6:5–8; Col. 3:22–24).

Robi ai oamenilor. [Servi ai oamenilor, KJV.] Mai degrabă ,,sclavi ai oamenilor”. Înţelesul poruncii ,,Nu vă faceţi, dar, robi oamenilor” nu e cu totul clar, în contextul de faţă. Unii o înţeleg ca un sfat pentru cei care sunt liberi sau pentru cei care au fost eliberaţi, să nu se facă sclavi. Alţii consideră porunca drept un sfat pentru toţi creştinii, fie robi, fie liberi, să fie călăuziţi de principiile adevărului, pe când îşi îndeplineau datoriile, potrivit cu statutul lor civil în viaţă. În nici o împrejurare ei nu vor călca Legea lui Dumnezeu pentru a satisface cerinţele oamenilor (vezi Fapte 5:29). Ei vor recunoaşte că Dumnezeu, care a plătit preţul pentru mântuirea lor, cere completă devoţiune şi supunere neîmpărţită (vezi Luc. 10:27). Ei nu vor îngădui nimănui să se amestece în drepturile şi datoriile lor de a se închina lui Dumnezeu, potrivit cu dictatele propriei lor conştiinţe. Duhul Sfânt este călăuza şi învăţătorul creştinului (vezi Ioan 16:13; Rom. 8:14). Conştiinţa e a Domnului spre a fi călăuzită de El şi nu spre a fi adusă sub controlul vreunui om sau vreunui grup de oameni. Viaţa aparţine lui Dumnezeu spre a fi cârmuită şi folosită de El, potrivit voii Sale. În toate privinţele, creştinul este proprietatea lui Dumnezeu (cf. COL 312). Tranzacţia aceasta este din partea lui Dumnezeu, o cumpărare, iar din partea credinciosului, o consacrare voioasă şi fericită. În felul acesta proprietatea lui Dumnezeu asupra credinciosului prin Hristos este garanţia eliberării din robie faţă de oameni, în tot ceea ce are legătură cu voinţa şi conştiinţa, şi dovada adevărului că slujirea lui Hristos este perfectă libertate (vezi Ioan 8:32, 36; Rom. 6:14, 18, 22).