6:9 Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă înşelaţi în privinţa aceasta: nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomiţii,
Nu ştiţi? Forma întrebării în textul grec aşteaptă un răspuns pozitiv: ,,Cu siguranţă ştiţi”. V-aţi depărat atât de mult de învăţătura Evangheliei şi de principiile dreptăţii încât nu vă daţi seama că nu e loc în împărăţia lui Dumnezeu pentru oricine e vinovat de lucrurile acestea?
Nedrepţi. Cei nedrepţi care caută să tragă foloase personale în dauna fraţilor lor nu vor intra în împărăţia lui Dumnezeu. Caracterul lor lacom, apucător, egoist e cu totul în dezacord cu iubirea neegoistă, smerită care caracterizează pe locuitorii Paradisului.
Moşteni. Împărăţia cerească e menţionată în diferite locuri ca o moştenire (vezi Mat. 19:29; 25:34; Luc. 10:25; 18:18; 1 Cor. 15:50; Efes. 1:11, 14; Evr. 11:9, 10). Celor nedrepţi, care sunt atât de plini de râvnă să pună mâna pe posesiuni materiale încât sunt dispuşi să aducă biserica la defaimă prin durerea fraţilor la tribunalele civile, li se spune că făcând astfel, se lipsesc de o moştenire veşnică, de o valoare mult mai mare decât orice posesiuni pământeşti.
Împărăţia lui Dumnezeu. Aceasta s-ar putea aplica fie la împărăţia harului de aici şi acum, fie la împărăţia slavei care urmează să se descopere când vine Isus (vezi Mat. 3:2; 4:17; 5:3). Un om nedrept nu este un supus potrivit nici pentru una, nici pentru cealaltă. Oamenii trebuie să se califice acum pentru intrarea în împărăţia harului lui Dumnezeu de pe acest pământ, dacă urmează să fie candidaţi pentru împărăţia slavei din veacul viitor.
Nu vă înşelaţi. Păcatul orbeşte pe slujitorii lui, aşa că adesea ei nu par să-şi dea seama că fac un lucru rău sau dacă îşi dau seama, simţurile lor sunt de aşa fel slăbite şi amorţite de dedarea la rău, încât nu-şi dau seama de primejdia care-i ameninţă (vezi Ier. 17:9; Mat. 13:14, 15; 2 Cor. 3:14; 4:4). Familiarizarea cu păcatul adesea face ca oamenii să piardă din vedere adevărata lui natură şi ei sunt făcuţi să creadă că pot trăi în călcarea Legii lui Dumnezeu şi în acelaşi timp cu încredere să aştepte să fie mântuiţi.
Nici curvarii. Versetele 9, 10 prezintă o listă de vicii care erau obişnuite printre păgânii din Corint. Curvia poate fi pusă la locul întâi întrucât era deja în discuţie un caz grav de incest (cap. 5).
Închinătorii la idoli. [Idolatri, KJV.] Idolatria e clasificată aici la un loc cu o grupă de păcate senzuale. La păgâni desfrâul e de obicei legat de idolatrie. Un alt motiv pentru includerea idolatriei în această listă de păcate înfricoşătoare ale imoralităţii poate fi sugerat de faptul că abuzul sexual se poate spune că face un idol din mijloacele prin care pofta este satisfăcută.
Preacurvarii. [Adulterinii, KJV.] Vezi Mat. 5:27-32.
Malahii. [Efeminaţii, KJV; Moleşiţii, Nitz.] Gr. malakoi, însemnând fundamental ,,moi de la natură”, ,,delicaţi” sau ,,gingaşi”. Când e folosit în legătură cu termeni care exprimă viciu senzual ca acelea aflate în vers. 9, denumeşte pe homosexuali, mai ales pe aceia care se predau pe sine pentru a fi folosiţi pentru astfel de scopuri imorale.
Sodomiţii. [Abuzanţii, KJV; Cei care au pat cu partea bărbătească, Nitz.] Gr. arsenokoitai, un alt termen denumind pe homosexuali.
Lista de păcate aflată în vers. 9, 10 cuprinde cele mai multe dintre păcatele obişnuite ale firii pământeşti(vezi Gal. 5:19–21; Efes. 5:3–7). Dacă cineva persistă în cultivarea vreunuia dintre obiceiurile acestea rele, va fi exclus din împărăţia lui Dumnezeu. Acela care duce o viaţă de robie faţă de păcatele cărnii, nu numai că pierde propria sa şansă de participare la moştenirea glorioasă a sfinţilor, dar transmite odraslelor sale, o moştenire de slăbiciune, atât fizică, cât şi spirituală (vezi 4T 30, 31; CD 118; 3SG 291; 1T 304).