4:8 O, iată-vă sătui! Iată-vă ajunşi bogaţi! Iată-vă împărăţind fără noi! Şi măcar de aţi împărăţi cu adevărat ca să putem împărăţi şi noi împreună cu voi!
O. [Acum, KJV; Nitz.] Mai degrabă ,,deja”.
Sătui. Gr korennumi,,,a se sătura”. Cuvântul apare în altă parte în NT, numai în Fapte 27:38. afirmaţia este ironică, aşa cum sunt şi afirmaţiile următoare. Ţinta lui Pavel este de a trezi cu putere pe creştinii corinteni pentru a-şi da seama de adevărata lor stare şi de a-i aduce la o stare a minţii la care să fie gata de a accepta sfat şi ajutor de la conducătorii cu experienţă, ca el însuşi, într-un spirit de adevărată umilinţă. În ce priveşte ale exemple de ironie biblică, vezi 1Rg. 18:27; Iov 12:2. Credincioşii corinteni erau cu totul satisfăcuţi cu propria lor cunoştinţă şi nu-şi simţeau nevoia de altceva. Ei nu-şi dădeau seama că puteau să fie ajutaţi de alţi învăţători din Corint.
Bogaţi. Pavel continuă ironia sa, dar într-o formă diferită. El spune că fraţii corinteni se socoteau bogaţi în cele spirituale. Comparaţi Ose. 12:8; Apoc. 3:17.
Iată-vă împărăţind. [Aţi domnit ca împăraţi, KJV.] Mai degrabă ,,aţi început să domniţi ca împăraţi”. Culminarea acestui pasaj ironic e atinsă în această afirmaţie. Pavel compară pe cititorii săi plini de înălţare de sine cu aceia care au ajuns la cea mai mare înălţare, unde nu e nimic mai înălţat de ajuns sau de dorit.
Fără noi! Adică fără Pavel şi asociaţii săi. Credincioşii corinteni se simţeau bine calificaţi pentru a-şi conduce viaţa cu succes şi a se îngriji de interesele bisericii. Ei trecuseră cu vederea autoritatea lui Pavel şi îşi închipuiseră că puteau să se descurce tot atât de bine fără el, ca şi cu el.
Măcar de aţi împărăţi. [Aş dori de la Dumnezeu, KJV; Dacă aţi fi domnit măcar, Nitz.] Gr. ophelon, ,,aş vrea ca”, folosit pentru a exprima o dorinţă lipsită de rod. Cuvintele ,,de la Dumnezeu” nu apar în textul grecesc. Restul acestui verset poate fi înţeles în două feluri: (1) ca o exprimare a unei dorinţe înflăcărate ca împărăţia slavei să fie stabilită, când toţi cei răscumpăraţi ai lui Dumnezeu vor domni ca împăraţi şi preoţi cu Isus (Apoc. 20:4,6); (2) ca o continuare a ironiei primei părţi a versetului. Pavel spune: ,,Fie ca închipuita voastră domnie ca împăraţi să fie un fapt real şi ca noi să ne putem alătura vouă în această fericire”.