Electronic Books / Adventist / Romanian / Comentarii Biblice / Web / 1 Corinteni

1 Corinteni 3:15


3:15 Dacă lucrarea lui va fi arsă, îşi va pierde răsplata. Cât despre el, va fi mântuit, dar ca prin foc.

Va fi arsă. Acela care nu construieşte înţelept, urmând îndeaproape instrucţiunile Marelui Ziditor va vedea că lucrarea îi e nimicită (vezi Mat. 7:26,27). S-ar putea să se pocăiască pentru slaba sa lucrare şi să fie primit de Dumnezeu, dar rezultatele lucrării sale defectuoase nu vor fi schimbate. Ele vor rămâne o pagubă veşnică pentru ziditorul necredincios. Prin cuvintele şi prin faptele sale, un om poate să înfăţişeze greşit învăţăturile lui Isus şi prin aceasta să semene seminţe de îndoială, bănuieli rele şi iubire de lume. Prin influenţa sa el poate face ca multe suflete să se abată de la Evanghelia curată şi să primească rătăcirea. Se poate ca mai târziu să recunoască răul pe care l-a făcut şi să se pocăiască în mod sincer. Dumnezeu îl va ierta şi-l va mântui. Dar din cauza defectuoasei sale lucrări de zidire, suflete vor fi în afară de împărăţie. Astfel, chiar dacă e mântuit, alţii vor fi pierduţi pe veşnicie (vezi Gal. 6:7; 5T 429).

El va fi mântuit. [El însuşi va fi mântuit, KJV.] O citire superficială a vers. 12-15 a condus pe mulţi la concluzia eronată că Pavel învaţă aici predestinaţia individuală, indiferent de alegerea personală. Că aceasta nu e cazul, apare evident la o cercetare atentă a contextului (vers. 3-15). Apostolul discută aici lucrarea lui ca apostol şi aceea a altor slujitori (vers. 5) care serviseră biserica din Corint. ,,Răsplata” de care se vorbeşte aici (vers. 8) este răsplata pentru slujba îndeplinită în lucrarea Evangheliei, nu pentru propria sa viaţă de creştin. În ce priveşte comentariul la predestinaţia biblică, vezi Ioan 3:17-20; Rom. 8:29; Efes. 1:4-6.

Prin foc. Aici aparent o figură de stil reprezentând o scăpare ca prin urechile acului. Omul care zideşte pe temelie de lemn, fân, trestie s-ar putea ca în ultima clipă a punerii la probă, să se pocăiască şi să fie salvat, dar cât de tragică este viaţa lui irosită! Pocăinţa din ceasul al unsprezecelea a unui om a cărui viaţă întreagă a dat greş, poate fi acceptată, dar ce jertfă săracă şi schiloadă are el de adus (vezi 3T 165)!