15:17 Şi dacă n-a înviat Hristos, credinţa voastră este zadarnică, voi sunteţi încă în păcatele voastre,
Zadarnică. Gr. mataios ,,nefolositoare”, ,,fără rost”, ,,fără scop” (cf. cele de la v. 14). Aici atenţia este atrasă la lipsa absolută de orice rost în credinţa creştină, dacă Hristos n-a fost înviat din morţi. Membrii de la Corint erau destul de puternici pentru a respinge sugestia că credinţa lor era ,,zadarnică” şi de aceea ar fi fost şi mai tare legaţi de credinţa în înviere.
Păcatele. În v.16, 17 Pavel repetă raţionamentul pe care-l prezintă în v. 13, 14, dar cu o deosebire. Versetele 13, 14, subliniază lipsa de conţinut a credinţei fără de învierea lui Hristos; v. 16, 17 descoperă starea de deznădăjduită pierzanie a omului dacă nu e înviere. Deşi este adevărat că ,,Hristos a murit pentru păcatele noastre” (v. 3), este tot pe atât de adevărat că ,,a înviat din pricină că am fost socotiţi neprihăniţi” [,,a înviat iarăşi pentru îndreptăţirea noastră”] (Rom 4:25; vezi cap. 10:9). Dacă Isus n-a fost înviat dintre cei morţi, a fost un impostor; credinţa în el n-ar aduce iertare de păcate, şi păcătosul şi-ar păstra vinovăţia. O asemenea susţinere n-ar putea fi îngăduită de nimeni care a încercat bucuria de a-şi avea păcatele iertate. În plus, botezul care este
o preînchipuire a morţii, îngropării şi învierii lui Hristos, şi-ar pierde semnificaţia, deoarece e dat îndemnul, de a învia şi a trăi ,,o viaţă nouă”, tot aşa cum şi Hristos a înviat din morţi (vezi Rom 6:3, 4).