10:4 şi toţi au băut aceeaşi băutură duhovnicească, pentru că beau dintr-o stâncă duhovnicească ce venea după ei; şi stânca era Hristos.
o stâncăduhovniceascăce venea dupăei; şi stânca era Hristos.
Băutură duhovnicească. Ca şi ,,mâncarea duhovnicească” din v. 3, ,,băutura duhovnicească” a fost numită aşa din cauza originii ei supranaturale. Ea a fost procurată pentru israeliţi de Domnul, pentru a împlini nevoia lor urgentă când erau fără apă în pustie (vezi Exo 17:1, 6; Num 20:2, 8). Dumnezeu n-a uitat pe poporul Său nerecunoscător, în ciuda plângerii fără rost, ci le-a satisfăcut nevoile prin lucrarea servului Său ales, Moise (vezi PP 298, 411).
Stâncă duhovnicească. Unii comentatori cred că Pavel aici se referă la tradiţia rabinică, cum că un izvor din stâncă a urmat pe Israel în toate peregrinările lor prin pustie. Dacă lucrurile stau aşa, el nu dă prin aceasta credinţă tradiţiei mai mult decât Isus dădea credinţei doctrinei privitoare la starea conştientă în moarte prin parabola sa cu bogatul şi Lazăr (vezi Luc 16:19). Tosephta (vezi Vol. I, p. 100) relatează tradiţia astfel: ,,Era la fel cu izvorul care era cu copiii lui Israel în pustie, el [izvorul] era ca o stâncă plină de găuri, ca o sită din care picură apa şi apărea ca din deschiderea unei damigene. El [izvorul de stâncă] se urca împreună cu ei pe vârful dealurilor şi cobora cu ei în văi; oriunde zăbovea Israel, zăbovea şi el faţă în faţă cu tabernacolul” (Sukkah 3, 11 urm., citat şi Strack şi Billerbeck, Kommentar zum Neuen Testament Vol. 3, p. 406). Comparaţi PP 411–421.
Era Hristos. Mântuitorul e zugrăvit aici ca stânca de încredere pe care se pot bizui oamenii păcătoşi, care se poticnesc, pentru o băutură înviorătoare, dătătoare de viaţă care va stinge setea lor arzătoare după adevărul divin (vezi Psa 42:1, 2; 63:1; Ioan 7:37). Marele adevăr dat de versetul acesta e că Isus e cu poporul Său tot drumul în viaţa aceasta pământească şi e pururea gata să satisfacă nevoile lor când ei Îl cheamă. Lumea este un pustiu uscat şi trist, nedând nici hrană, nici băutură sufletului flămând şi însetat după adevăr spiritual, dar Mântuitorul statornic e binevoitor şi în stare să sprijine, să întreţină şi să întărească pe poporul Său dacă Îl vor chema (vezi Psa 46:1; 91:15).
Istoric, Hristos a fost conducătorul lui Israel nu numai în călătoriile lor prin pustie, dar şi în tot decursul istoriei lor întregi ca naţiune. De fapt, toate relaţiile lui Dumnezeu cu omenirea căzută a fost prin Hristos (vezi PP 311, 366, 373, 396; DA 52).