10:23 Toate lucrurile sunt îngăduite, dar nu toate sunt de folos. Toate lucrurile sunt îngăduite, dar nu toate zidesc.
Îngăduinţe. [,,legal pentru mine”, KJV]. Vezi cap. 6:12.
De folos. Gr. sumphero, literal, ,,a aduce laolaltă”; folosit impersonal, ca aici, înţelesul este ,,avantajos”, ,,profitabil”. Deşi un creştin e legal îndreptăţit să facă orice nu e în dezacord cu voia lui Dumnezeu, sunt timpuri când nu ar fi de folos pentru el să facă anumite lucruri, nici nu ar servi să ,,aducă laolaltă”, sau să unească în credinţa adevărului, pe alţii care ar putea observa comportarea creştinului. Credinciosul trebuie să judece cum să se poarte aşa încât să ajute pe alţii în strădania lor de a trăi drept. Dacă purtarea lui ,,legală” ar pune o piatră de poticnire în calea altuia, atunci ar trebui să se abţină de la o umblare care pune în nedumerire pe fratele său (vezi Mat 18:7–10; Rom 14:13, 15; 1Cor 8:9; 1Ioan 2:10). Binele altora, şi nu avantajul persoanei în cauză, trebuie să dicteze ce face creştinul, dacă e să facă totul bine.
Zidesc. Gr. oikodomeo, ,,a zidi”. Cuvântul acesta explică ce înţelege Pavel prin ,,de folos”. Comportamentul creştinului ar trebui să fie guvernat de principiul expus aici; şi anume, că toate lucrurile să fie făcute având în minte slava lui Dumnezeu şi binecuvântarea semenilor. Aceia care nu urmează principiul acesta, vor face adesea ceea ce dăunează altora. Împrejurările pot face să fie rău ceva ce în sine însuşi nu e un păcat.
Deşi se putea admite că nu era păcat în sine de a consuma o mâncare oferită idolilor, erau motive întemeiate pentru care, în anumite circumstanţe, nu ar fi trebuit să fie mâncată. Nu toate lucrurile au efectul de a zidi biserica şi de a promova interesele Evangheliei. Pavel a căutat în chip constant să promoveze binele bisericii, cu obiectivul salvării de suflete. Tot ceea ce ar fi ajutat în chip legitim în direcţia aceasta era drept şi cuvenit; orice, indiferent cât de legal ar fi fost, ar fi împiedicat lucrul acesta, trebuia să fie evitat. Aceia care iubesc pe Domnul sunt plini de râvnă să facă tot ce le stă în putere să influenţeze bărbaţi şi femei să se abată de la păcat pentru a servi pe Dumnezeu, şi ei se vor purta de aşa manieră încât influenţa lor să fie totdeauna de ajutor. Ei vor mânca, se vor îmbrăca, se vor purta, îşi vor mobila căminul şi îşi vor rândui felul de viaţă în aşa fel ca să fie în stare să facă bine cât de mult le ajută priceperea şi puterile. S-ar putea să nu fie în stare să citeze un anumit pasaj din Scriptură care condamnă un anumit fel de purtare, dar îşi vor da seama că nu contribuie la interesele spirituale ale altora, şi că deci nu e de folos (vezi Rom 14:21-23; 1Cor 6:12).