1:17 De fapt, Hristos m-a trimis nu să botez, ci să propovăduiesc Evanghelia: nu cu înţelepciunea vorbirii, ca nu cumva crucea lui Hristos să fie făcută zadarnică.
Nu botez. Pavel era plin de râvnă ca numai Hristos să fie înălţat şi ca bărbaţi şi femei să fie câştigaţi la El; de aceea el a făcut clar că nu era lucrarea lui principală aceea de a boteza, ci de a convinge pe oameni să se predea Mântuitorului. El nu intenţiona să lase a se înţelege că nu ar boteza pe nimeni, ci dorea să fie cunoscut că nu dorea să se glorifice pe sine printr-un mare număr de botezuri. Argumentaţia lui, aşa cum este relatată în vers. 13-17, arată marea lui dorinţă ca unealta omenească din lucrarea de mântuire să fie pierdută din vedere şi privirea păcătoşilor care se pocăiesc să fie concentrată numai la Isus. Pavel îşi dădea seama de primejdia ca aceia care erau botezaţi de apostoli să pretindă superioritate faţă de alţi convertiţi care nu erau atât de favorizaţi şi în felul acesta să introducă o ceartă de partide în biserică. El declara că lucrarea lui era de a face cunoscută tuturor oamenilor, vestea cea bună a mântuirii şi de a-i chema la pocăinţă şi la credinţă în Isus. Acesta trebuia să fie totdeauna marele obiectiv al tuturor slujitorilor Evangheliei.
Înţelepciunea vorbirii. [Înţelepciunea cuvintelor, KJV.] Grecii preţuiau foarte mult subtilele şi savantele lor metode de dispute şi elocvenţa poleită a oratorilor lor. Pavel nu căuta să copieze stilul lor complicat şi filozofic de retorică. Succesul Evangheliei nu depinde de lucrurile acestea şi apostolul nu le dăduse pe faţă în predicarea lui. Învăţătura lui şi maniera lui de vorbire nu erau de felul acela care atrăgea lauda grecilor sofisticaţi. Ei nu priveau predica lui ca înţeleaptă. El era preocupat ca slava crucii lui Hristos să nu fie întunecată de filozofie omenească şi de oratorie elegantă şi, în felul acesta, slava să fie dată omului şi nu lui Dumnezeu. Predicarea Evangheliei depinde în ceea ce priveşte succesul ei, nu de puterea raţionamentului omenesc şi de farmecul argumentării poleite, ci de influenţa adevărului ei simplu, însoţit de puterea Duhului Sfânt.
Să fie făcută zadarnică. [Să fie făcută fără de efect, KJV.] Literal ,,golită”, adică lipsită de conţinutul ei esenţial.