20:1 În anul următor, pe vremea când porneau împăraţii la război, Ioab a pornit, în fruntea unei puternice oştiri, să pustiască ţara fiilor lui Amon şi să împresoare Raba. Dar David a rămas la Ierusalim. Ioab a bătut Raba şi a nimicit-o.
În anul următor. Capitolul 20 se ocupă de încheierea campaniei împotriva amoniţilor (v. 1-3) şi de faptele eroice ale unor israeliţi curajoşi contra unor uriaşi filisteni (v. 4-8). În ce priveşte raportul paralel, vezi la 2 Samuel 11,1;12,26.31; 21,18-22.
Anul următor. Literal "la timpul reîntoarcerii anului." Aceasta era perioada din an când oştirile porneau de regulă la luptă. Sezonul ploios de iarnă nu era potrivit pentru operaţiuni militare. Dar primăvara ploile încetau şi recoltele se coceau, procurând hrană oştirilor invadatoare. Rapoartele asiriene arată că era o practică obişnuită ca oştirile să pornească în campaniile lor în luna Nisan. Nisan era luna întâi a anului asirian şi babilonian, luna întâi a anului religios ebraic (vezi la Exod 12,2; Deuteronom 16,1 [numită Abib]; Estera 3,7) şi probabil luna întâi a anului civil pentru poporul Israel din nord după separare. Iuda îşi începea anul civil cu Tişri (luna a 7-a), toamna. Cu privire la cele două începuturi de an, vezi vol. II, p. 109-111, 116).
A rămas în Ierusalim. În Samuel, raportul continuă din punctul acesta cu relatarea adulterului lui David cu Batşeba, soţia lui Urie, hetitul (2 Samuel 11,2-27).
Ioab a bătut Raba. La momentul culminant al asediului, Ioab l-a chemat pe David să vină şi să efectueze actul final al capturării cetăţii (vezi la 2 Samuel 12,27-29).